Şmecheria unei firme ca Hopa Mitică

Volodia Macovei

Timp de opt ani, municipalitatea din Hunedoara a ţinut în braţe o afacere golănească, Parcul Corvin, pornită cu intenţia evidentă de a se pune mâna pe un teren generos. Pornită cu un contract nesimţit, fără termene de realizare a obiectivelor, cu prevederi care favorizează doar firma privată, afacerea nu e limpezită nici acum.

Asocierea ca intenţie
După ce ieri, am explicat votul negativ din Consiliul Local (CL) Hunedoara la actul adiţional care ar fi luat măcar Parcul Corvin din mâinile firmei Proiect Design, astăzi aflăm că toate conducerile municipalităţii, din 2005 până astăzi, nu au făcut altceva, decât să cultive lipsa de bun simţ a unei firme private. Studiind contractul de asociere în participaţiune între municipalitatea din Hunedoara şi firma Proiect Design, aprobat cu urale, în unanimitate, de CL în 2005, am descoperit un monument de manipulare, votat cu ochii închişi şi cu interesul în buzunare.
La început, contractul spune că se avea în vedere „interesul părţilor de a se asocia în vederea exploatării din punct de vedere comercial” a suprafeţei parcului, de 33.000 de metri pătraţi. Proiect Design să-şi facă un spaţiu comercial, cu obligaţia de a amenaja parcul. Amenajarea asta trebuia făcută după un Plan Urbanistic de Detaliu (PUD) generos: fântână arteziană, telesanie, ceas digital, chioşc de fanfară, zonă de odihnă cu pergole, mese de şah, de tenis de masă, tot ce ţi-ai dori de la un parc modern.
Mai departe, la obiectul contractului apare, caragialesc: „Prezentul contract cuprinde INTENŢIA (s.n.) părţilor de a se asocia”. Cum Dumnezeu, un contract de asociere are ca obiect o „intenţie de asociere”, nu ştim. Un contract ilogic, certificând doar intenţia unei asocieri, prevederile ulterioare devenind exerciţii de imaginaţie. Apoi, se prevede că acest contract se încheie „pe o perioadă de 49 de ani”, prevedere ce ţine de regimul contractelor de concesiune, nu de asociere în participaţiune. Curat murdar.

Firma era obligată să facă parcul
Referitor la contribuţia firmei Proiect Design la asociere, se prevede că aceasta va contribui, „în numerar şi în natură”, aducând necesarul atât pentru spaţiul comercial propriu, cât şi pentru obligaţiile, conform PUD de altfel, ce şi le-a asumat privind amenajarea şi dotarea Parcului Corvin. Mare atenţie. În ciuda unor analize care spuneau că Proiect Design nu a investit în parc, deoarece era obligat la asta doar după ce dădea drumul la pizzeria minune, contractul nu are nici o prevedere care să susţină această condiţie. Specificaţia „după terminarea construcţiei, SC Proiect Design SRL Hunedoara va asigura dotarea, gestionarea şi exploatarea ei” se referă exclusiv la clădirea spaţiului comercial şi nu elimină obligaţia firmei de a amenaja şi dota parcul. Singura condiţionare legată de momentul intrării în activitate a spaţiului comercial e cea legată de plata redevenţei de minimum 8.000 de euro pe an.

Tot pe-a firmei rămâne
Nenorocirea şi manipularea din acest act este legată de faptul că municipalitatea din 2005 a favorizat firma privată, pentru că nu a dispus în contract absolut nici un termen obligatoriu de finalizare a investiţiei. Un rezumat trist al acestui contract este că municipalitatea, în frunte cu primarul Nicolae Schiau, a transmis firmei Proiect Design mesajul: „noi ne achităm de toate obligaţiile, iar tu, ca firmă, construieşti când vrei şi amenajezi parcul când ai chef, acum, sau peste 48 de ani”. Asta spune contractul.
De fapt, din contract, reiese limpede intenţia firmei ca, în complicitate cu municipalitatea, să cumpere un teren foarte valoros, în plin parc, pe un preţ de nimic, care ar fi fost stabilit tot de consilierii care au aprobat nenorocirea de act. Prevederea cu posibilitatea achiziţionării apare în contractul iniţial, la articolul 9. Care articol mai spune că, odată realizată achiziţionarea terenului, asocierea încetează. De unde reiese că, mai mult ca probabil, Proiect Design nu a avut nici o clipă intenţia să amenajeze parcul, dovadă că nici nu s-a chinuit să mişte un deget. Dar combinaţia nu a ieşit, pentru că, în 2007, în respect incredibil faţă de lege, articolul 9 din contract a fost scos. Moment în care interesul Proiect Design s-a dus. Dar nu prea departe, pentru că, chiar dacă actul adiţional refuzat de consilieri se va aproba în CL, firma tot are de câştigat, rămânând în asociere tot cu pizzeria minune, ba chiar fără obligaţia de a mai băga bani în amenajarea parcului.

Fără şanse
Întrebarea simplă, firească, este de ce municipalităţile şi primarii care s-au perindat în ultimii opt ani au acceptat ca Proiect Design să-şi bată joc şi de propria investiţie şi de contractul de asociere şi de Parcul Corvin? Simplu, pentru că acel contract semnat golăneşte pe vremea primarului Schiau – dar şi a consilierului Jane Magaon, care uită că a votat fără emoţii în paguba Hunedoarei şi se dă victimă acum, spunând că nu vrea să ajungă la DNA – nu dă nici un drept municipalităţii. Iar când, din nou incredibil, este propus un act adiţional care să ia din mâinile Proiect Design măcar parcul, chiar dacă favorizează iar firma, consilierii se pun de-a curmezişul, molfăind vorbe-n vânt. Cum spunea un hâtru, la Hunedoara, singura şansă e… nici o scăpare!