Şi-a riscat viaţa pe front, ca să ajungă acum cerşetor

Carmen Cosman

Veteranii de război care şi-au riscat viaţa pe câmpul de luptă trăiesc în anonimat şi, de multe ori, sunt împovăraţi de nevoi. Crucile aliniate în Cimitirul Eroilor din Petroşani străjuiesc somnul de veci al celor căzuţi eroic în luptă. Cei care au scăpat cu viaţă se hrănesc cu amintiri, pentru că indemnizaţia de veteran nu le ajunge.
 

Tot mai puţini, tot mai chinuiţi
Sunt tot mai puţini şi tot mai săraci, iar timpul a cernut nemilos din ei. Cel mai grav, pe cei vii i-a îngropat uitarea, iar necazurile i-au copleşit.
În anul 1994, când a fost înfiinţată Asociaţia Veteranilor de Război, în Valea Jiului erau aproximativ 4.000 de foşti combatanţi. După 16 ani, în zona cuprinsă între Petrila şi Uricani, sunt mai puţin de 100, cu vârste cuprinse între 86 şi 95 de ani. Acestora li se adaugă şi 450 de văduve ale veteranilor de război.

Îşi poartă cu mândrie decoraţiile
După cum spun chiar ei, mulţi trăiesc doar din indemnizaţia de veteran, adică numai cu câteva sute de lei pentru cei decoraţi cu Virtutea Militară. Iar printre ei se află Emil Lupu (foto), în vârstă de 89 de ani, care a ajuns să cerşească pe străzi, ca să nu moară de foame, împreună cu fiica lui. Nu aude bine, dar le mulţumeşte celor care se milostivesc de el, iar din când în când, oftează din tot sufletul. Îşi poartă cu mândrie decoraţiile şi îşi poartă cu greu trupul bătrân, străpuns de gloanţe în al Doilea Război Mondial. Bărbatul locuieşte în Petrila, dar vine în fiecare zi până la Petroşani, ca să aibă ce pune pe masă. Iarna aceasta, doar frigul l-a ţinut departe de locul unde imploră mila oamenilor, iar autorităţile îi ştiu povestea. Dar ce folos…
 Nu este singurul veteran de război învins de viaţă, dar poate este cel mai elocvent pentru o generaţie care s-a jertfit pe câmpul de luptă, iar acum, îndură sărăcia.  Nici văduvele lor nu au o soartă mai bună, iar indemnizaţia este prea mică pentru nevoile de zi cu zi. O femeie care şi-a pierdut soţul pe câmpul de luptă se uită cu disperare pe cuponul de pensie. Are puţin peste 300 de lei şi spune că, din aceşti bani îşi plăteşte întreţinerea, pentru că de medicamente nu mai poate fi vorba.