Se reabilitează furnalul de la Govăjdie

Carmen Cosman

Furnalul de la Govăjdie, unde s-a turnat fonta pentru Turnul Eiffel, are, în sfârşit, o şansă să fie pus, din nou, în valoare. Un proiect depus de Primăria Ghelari a primit girul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului şi doar câteva completări necesare îl mai ţin departe de finanţarea mult aşteptată.
Trenuleţ cu roţi din cauciuc
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a fost de acord să finanţeze un proiect în valoare de 1,5 milioane de euro, care prevede reabilitarea vechiului furnal de la Govăjdie. Proiectul este extrem de complex şi este menit să pună în valoare acest obiectiv dat în funcţiune în anul 1806, primul din lume care a utilizat un proces de producţie continuu. „Proiectul prevede reabilitarea furnalului, a căminului cultural, care va fi transformat într-un muzeu al fierului, precum şi reconstrucţia Gării din Govăjdie”, a declarat primarul comunei Ghelari, Ioan Bulbucan. Iar pentru turişti, se mai pregăteşte o surpriză. De la Hunedoara, aceştia vor putea veni la Govăjdie, din păcate, nu cu vechea mocăniţă, care a ajuns istorie, ci cu un trenuleţ cu roţi de cauciuc, care va circula pe drum. Doar câteva clarificări mai sunt necesare, pentru ca MDRT să dea drumul finanţării, iar la începutul anului viitor, primarul Bulbucan speră să poată fi declanşată procedura de licitaţie.
Istoria vechiului furnal
Fonta produsă la Govăjdie se regăseşte şi acum în elemente care alcătuiesc structura de rezistenţă a Turnului Eiffel din Paris. Construcţia lui de către autorităţile habsburgice nu a fost întâmplătoare. Satul Govăjdie se află în apropierea sitului extractiv de la Ghelari, de unde se extrage minereu de fier. Între anii 1871 – 1889, furnalul înregistrează vârful de activitate, dar după ridicarea Uzinelor de fier de la Hunedoara, activitatea lui a intrat într-o perioadă de declin. Ultimele reparaţii au fost efectuate în primii doi ani ai Primului Război Mondial. Timpul a măcinat o bună parte din acoperiş şi din tencuiala exterioară, iar ferestrele, fără sticlă, par să zâmbească trist spre vizitatori. Incinta, însă, este uimitoare. Înălţimea este copleşitoare, iar furnalul din centru s-a păstrat intact, la fel ca şi chingile de fier care strângeau conul de cărămidă cu bază octogonală.