Săpături arheologice, cu studenţi străini, la Rapoltu Mare

Mai mulţi studenţi străini lucrează ca voluntari la săpăturile arheologice ce se desfăşoară într-un şantier situat în zona localităţii Rapoltu Mare, până acum, specialiştii reuşind să aducă la lumină vestigiile unei vile romane de mari dimensiuni.
Vila rustica sau ferma romană se întindea pe o suprafaţă de un hectar şi este catalogată de specialiştii Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane (MCDR) Deva ca fiind una dintre cele mai mari din Dacia Romană. „Este o fermă romană ce aparţinea unui proprietar de pământ. Este una dintre cele mai mari vile din Dacia. Cu ajutorul unui georadar, am putut vedea perimetrul vilei – are peste un hectar ca suprafaţă – şi mai multe clădiri din interior. Urmează să identificăm prin săpături la ce foloseau“, a declarat arheologul Marius Barbu, de la MCDR Deva.
Tehnologia nouă a fost adusă la Rapoltu Mare de Centrul de cercetare în arheologie Archaeo Tek-Canada, cu care muzeul din Deva colaborează de mai mult timp şi care a organizat practica de vară a studenţilor străini pasionaţi de istorie. Anul acesta au venit pe şantierul arheologic tineri din mai multe ţări, printre care SUA, Canada, Grecia, Australia şi Noua Zeelandă.
Alec îşi pregăteşte lucrarea de doctorat în arheologie romană la Universitatea din Buffalo, statul New York. „Situl de aici este o vilă romană foarte mare şi frumoasă. Nimeni nu a crezut că există, la început. Sper că vom putea lucra aici mai mulţi ani“, spune Alec, care a început să vorbească binişor româneşte şi care vine în ţara noastră de şapte ani şi a fost implicat în mai multe proiecte de voluntariat.
La fel de interesată de proiect se arată şi Lia, o tânără canadiancă de origine română, care nu studiază istoria, dar este pasionată de arheologie. „Am venit aici într-o excursie arheologică – deşi nu este profilul meu, pentru că m-a pasionat foarte mult această meserie. Am vrut să încerc şi eu. Am găsit acest şantier pe Internet, mi s-a părut că este interesant, pentru că excavăm o vilă romană destul de mare. Prin faptul că am cunoscut limba română a fost mai uşor să mă acomodez“, spune ea.
Mike este trecut de prima tinereţe şi a venit la Rapoltu Mare tocmai din Australia. Recunoaşte că este pasionat de istorie, iar experienţa sa ca voluntar pe şantierele arheologice este impresionantă. „Sunt pentru prima oară în România. Am mai săpat în Egipt, Mongolia şi Uzbekistan. Este foarte interesant să faci săpături arheologice aici, la Rapoltu Mare, pentru că acestea se află la început“, afirmă australianul.
Munca alături de studenţii străini este apreciată de arheologi, mai ales că proiectul de la Rapoltu Mare se derulează doar cu voluntari. „Este interesant să munceşti cu ei, sunt conştiincioşi, lucrează cu atenţie, este o plăcere să fii alături de ei. Majoritatea sunt studenţi la arheologie sau antropologie şi îşi desfăşoară practica în alte ţări decât cele de origine“, conchide arheologul Marius Barbu.
Situl de la Rapoltu Mare a fost descoperit în urmă cu 15 ani de arheologul Angelica Bălos, din cadrul Direcţiei de Cultură a judeţului Hunedoara, iar de trei ani, aici au început cercetări sistematice. Descoperirea este apreciată ca una importantă, deoarece săpăturile au fost efectuate sistematic, iar specialiştii au reuşit să întocmească deja planurile construcţiei.
În plus, cercetările au arătat că sub ferma romană se află o aşezare de primă Epocă a Fierului (secolul VI, î.Hr.), iar într-un strat situat mai jos au fost găsite indicii ale unei aşezări din Neoliticul timpuriu, veche de peste 6.000 de ani. (Sorin Blada, AGERPRES)