Să ne mai și distrăm puțin Dosar-bombă în România: Donald Trump, dat în judecată; Traian Băsescu și Elena Udrea, citați într-un proces uriaș

Un nou caz cu accente spectacu­loa­se zguduie justiția din România. Luni, 12 mai 2025, pe masa Secției de con­tencios administrativ și fiscal a Tri­bu­nalului Constanța a fost înregistrat un dosar cu totul ieșit din comun, în care fostul președinte al SUA, Donald Trump, apare în calitate de pârât, ală­turi de nume grele din politica și di­plo­mația internațională.

Nume celebre
Dosarul cu numărul 2267/118/2025, inițiat de cetățeanul Mouhamed Soubhi Jbili, are ca obiect anularea ac­tului administrativ DECIZIA NR. 1819 și include nu mai puțin de 117 pârâți. Printre aceștia se numără Traian Bă­sescu, fost președinte al României, Elena Udrea, fost ministru, dar și Par­tidul Mișcarea Populară, formațiune fon­dată de aceștia, scrie Stiripesurse.
Lista pârâților este uluitoare, cu­prinzând atât instituții guvernamentale românești și internaționale, cât și personalități și entități din întreaga lume: McDonald’s România, Ministe­rele Sănătății din SUA, Marea Britanie, Suedia, Norvegia, Rusia, Israel și Fran­ța, Comisia Europeană, Biserica Evan­ghelică din Germania, dar și Papa Francisc, figurând sub numele său real Jorge Mario Bergoglio, prin Nunciatura Apostolică din România.
Pe lista pârâților se mai regăsesc: FBI, mai multe ambasade (Italia, El­veția, Cipru, Franța, Emiratele Arabe Unite, Israel, Norvegia, Rusia, Turcia), bănci internaționale precum Deutsche Bank, Unicredit sau Commerzbank, companii farmaceutice, spitale, insti­tuții de asistență socială, și chiar Duomo din Milano.

Cazuri similare
Reclamantul susține că actul ad­mi­nis­trativ în cauză i-a provocat o serie de prejudicii și încearcă să demonstreze, prin această acțiune colosală, impli­ca­rea directă sau indirectă a tuturor celor enumerați.
Deși demersul juridic pare desprins dintr-un scenariu de film, instanțele române au fost nevoite să-l înregis­tre­ze conform procedurii legale. Totuși, pri­mele reacții ale tribunalelor din Ca­pitală au fost rezervate: unele instanțe au declinat competența, altele au a­nu­lat cererea, iar recursurile au fost res­pinse pe bandă rulantă.
Rămâne de văzut dacă reclamantul va reuși să obțină o judecată pe fond sau dacă dosarul va fi respins definitiv, așa cum s-a întâmplat deja în alte ca­zuri similare. Până atunci, spectacolul juridic continuă, iar România are, poate, unul dintre cele mai neobișnuite pro­cese din istoria sa recentă. (A.N.)