Repere medicale. Simptomele infectării cu COVID-19

dr. biochimist Manuela Ştef

Coronavirusurile sunt o familie numeroasă de virusuri care pot provoca boli atât la oameni cât şi la animale. În rândul oamenilor, acestea provoacă o serie de infecţii respiratorii, de la răceala comună la boli mult mai severe, cum ar fi „Sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS)“ respectiv „Sindromul respirator acut sever (SARS)“. COVID-19 este o boală infecţioasă provocată de către cel mai recent coronavirus descoperit în Wuhan, China, în luna decembrie a anului 2019.
Pacienţii infectaţi cu COVID-19 prezintă cel mai frecvent simptome care includ febra, tusea acută seacă şi oboseala accentuată. Febra reprezintă simptomul cel mai des întâlnit în cazul infectării, prezentă în peste 83% din cazuri. Alte simptome sunt dureri de cap, congestie nazală, diareea, dureri în gât, lipsa gustului şi a mirosului. Diareea nu reprezintă singura afecţiune gastrointestinală, ea poate fi însoţită de greaţă şi vărsături, dureri abdominale, şi în unele cazuri afectarea moderată a ficatului şi pancreasului. Au existat cazuri ale unor persoane infectate cu COVID-19 care nu au prezentat probleme respiratorii sau febrile, singurele simptome fiind durerile abdominale, greaţă, vărsături şi diaree.
Toate aceste simptome sunt în cele mai multe cazuri uşoare, au un debut treptat cu avansare lentă de la o zi la alta, pe parcursul a câtorva zile până în momentul în care se atinge „vârful infectării“. Sunt însă şi cazuri în care boala are un debut sever, simptomele sunt similare cu cele de pneumonie şi apar dificultăţi de respiraţie, tuse seacă cu dureri accentuate la nivelul pieptului şi frisoane.
Sunt cazuri în care unele persoane se infectează dar nu dezvoltă nici un simptom.
Majoritatea oamenilor (aproximativ 80%) se recuperează cu ajutorul antiviralelor, fără să fie nevoie de urmarea unui tratament special. Aproximativ o persoană din şase care suferă de COVID-19 devine grav bolnavă şi prezintă dificultăţi de respiraţie, stări febrile accentuate, diaree şi oboseală accentuată.
În cazul persoanelor vârstnice şi a celor cu comorbidităţi asociate şi boli cronice preexistente, cum sunt hipertensiunea arterială, probleme cardiace sau diabet, există o probabilitate mult mai mare de a dezvolta forma mai gravă a acestei boli.
Momentul de debut al bolii de la contactarea virusului, la fel ca şi modul de manifestare al acesteia diferă. În medie, boala debutează la două săptămâni de la contactarea virusului. În urma unor studii recente s-a constatat faptul că la persoanele care ajung să manifeste simptome şi au prin urmare un debut simptomatic destul de agresiv, boala are o perioadă de incubaţie între trei şi cinci zile (2,5% din cazuri). În cele mai multe cazuri însă, simptomele au apărut într-un interval de 12 zile de la contactarea virusului şi implicit infectarea persoanei în cauză cu acesta (97,5% din cazuri). Cele mai puţine cazuri (1%) au fost cele în care simptomele au apărut după 14 zile de la infectare.