Raftingul pe Jiu, afectat de secetã

Anamaria Nedelcoff

Seceta nu a afectat numai culturile oamenilor şi debitul apelor, ci şi firmele care oferă servicii în turism. Dacă în anii trecuţi, la fiecare final de săptămână, se făcea rafting pe Jiu, anul acesta, nu a fost posibil decât la începutul verii.
Motivul? Jiul nu are suficientă apă. Totuşi, prestatorii de servicii turistice nu şi-au ţinut bărcile pe uscat, ci au preferat să schimbe judeţul şi chiar ţara, pentru a oferi turiştilor senzaţii tari în continuare. „Aşa secetă nu am văzut de ani buni. Jiul este atât de mic, încât bărcile de rafting nu mai pot fi puse pe apă, pentru că rămân suspendate pe stânci. Acolo unde altădată erau cascade agreate de turişti, au rămas doar pietre, aşa că am optat pentru altă soluţie. Nivelul Râului Nera, din judeţul Caraş-Severin este scăzut, dar nu atât de scăzut ca Jiul, aşa că îi ducem pe turişti acolo. Ba, mai mult, optăm şi pentru rafting în Slovenia şi Grecia, chiar şi în Franţa. Desigur, tarifele sunt aceleaşi la prestări servicii, dar se plăteşte în plus transportul, iar la cazare şi masă, nivelul este ca în România. Păcat, totuşi, de Jiu, fiindcă era râul cel mai tehnic din punct de vedere al dificultăţii din România”, a declarat Sorin Sanda, administrator al unei firme de servicii în turism.
Mai mult, el spune că nu există speranţe ca lucrurile să se îmbunătăţească în anii viitori. „Nu cred că va mai fi vreodată apă pe Jiu, cum era acum 10-15 ani. În primul rând, din cauza schimbărilor climatice care ne afectează la nivel global. În al doilea rând, din cauză că pe Defileu se lucrează la construcţia unei hidrocentrale, iar albia Jiului va fi secată complet. Totuşi, noi, cei care oferim servicii în turism, vom găsi soluţii pentru supravieţuire”, mai spune Sorin Sanda.