Proiectul Erasmus+ KA220-VET „Eco-Transh”- care unește generații și culture, prin tradiție culinară

Prof. dr. Noureddine Cornelia

Liceul Tehnologic Agricol „ Al. Borza ” Geoagiu a intrat în al trei­lea an de implementare a pro­iec­tu­lui Erasmus+ „Agroecosistemul tur­mei transhumante„ un par­te­ne­riat de cooperare în învățământ și formare profesională intre 6 licee de pe trei continente. EPLEFPA DE SAINT-GAUDENS din Franța este școala care coordonează acti­vi­tățile proiectului din țări ca Italia, Grecia, Mongolia, Maroc și Ro­mânia.
Transhumanța din România a fost inclusă în patrimoniul imaterial UNESCO, în decembrie 2023, care recunoaște transhumanța drept o practică benefică pentru mediu, care conservă rasele locale și con­tribuie la fertilitatea solului și bio­di­ver­sitate. Transhumanța este o prac­tică globală care este acum amenințată. Recunoașterea sa de către UNESCO urmărește să o men­țină în viață. Proiectul nostru face parte din planul său de sal­v­gar­dare, valorificându-l și oferind ti­nerilor viitori crescători abilitățile ne­cesare pentru o exercitare via­bilă, suportabilă și echitabilă a prac­ticii lor. Cei 6 parteneri se vor mo­bi­liza pentru a sensibiliza, instrui, schim­ba și promova această prac­tică în țările în care învățământul profesional agricol este un jucător major. Cooperarea dintre țări va dezvolta înțelegerea reciprocă și va permite îmbogățirea culturală și lingvistică.
Proiectul propune activități pen­tru a introduce pe toată lumea în prac­ticile transhumanței și pro­blemele sale de sustenabilitate, continuând să creeze punți de le­gă­tură între tineri din mai multe țări și să promoveze învățarea prin ex­periență practică.
În noiembrie 2024, la întâlnirea de lucru din Grecia, fiecare țară par­te­ner a prezentat specificul transhu­man­ței din țara lor printr-un video­clip, o întâlnire între generații, un di­a­log între tineri și vârstnici pro­fe­sioniști. În mai 2025, în România au participat 50 de invitați străini ală­turi de elevi și profesori, care au :
– un joc ,,Trans’Game,, care este un joc serios ce evidențiază, printr-o abordare teritorială, com­ple­men­ta­ritățile dintre fermieri și zonele unde se află resursa furajeră, de a cola­bora, pentru utilizarea resurselor op­time de iarbă pe același teritoriu.
– un studiu botanic a pajiștilor din zona Luncanilor, activitate în care tinerii din fiecare țară s-au fa­mi­li­a­rizat cu metodologie de diag­nos­ticare a masei vegetative, determi­na­rea valorii pastorale, care îi va aju­ta în transhumanță. Viitorii cres­că­tori şi păstori, transhumanți în de­venire, vor trebui să-și adapteze prac­ticile la schimbare climatice, conș­tienți de consecințele schim­bă­rilor climatice.
În 18 mai la Geoagiu -Băi, fiecare țară și a prezentat costumele tra­di­țio­nale în cadrul ” Festivalului trans­hu­manței ” unde publicul larg a ad­mirat frumusețea portului popular. Elevii școlii noastre au reușit să prezinte costume populare din 9 re­giuni ale României.
În mai 2026, întâlnirea va avea loc în Italia, unde România va prezenta 5 rețete culinare specifice legate de transhumanță. Rețete tradiționale din bucătăria ciobanilor români bal­moș, brânză de burduf, sloi, pa­pa­nași au fost deja preparate de elevi și apoi promovate.
Luni 10 noiembrie, elevii și vârst­nicii au gătit plăcinte cu brânză, o activitate deosebită care s-a des­fă­șurat în colaborare cu Direcția de Asis­tență Socială Geoagiu, prin Cen­trul de zi și Unitatea de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârst­nice din orașul Geoagiu.
Am asistat la o întâlnire inter­ge­ne­rațională, un moment deosebit, în care senioarele, adevărate păs­trătoare ale artei culinare tra­di­țio­nale, au împărtășit junioarelor se­cre­tele care transformă ingre­di­en­tele simple în preparate delicioase.

Rezultatele așteptate în aceste puncte de lucru sunt următoarele:
• Valorizarea tinerilor din zonele rurale defavorizate care se con­fruntă adesea cu dificultăți sociale și economice;
• Dezvoltarea de noi colaborări între țări / între parteneri / între profesioniști / între tineri care pot continua dincolo de proiect;
• Furnizarea de soluții realiste, adaptate fiecărei țări pentru a în­locui pensionarea păstorilor / cio­ba­nilor transhumanți, lăsând loc ti­nerilor;
• Internaționalizarea cunoașterii trans­humanței și a provocărilor aces­teia;
• Impuls pentru recunoașterea socială a transhumanței; fără a­ceasta, va fi dificil să se asigure re­în­no­irea generațiilor.