„Mihai Viteazul” este un colegiu din Bucureşti, iar pe profesorul Voinea nu-l cunosc şi nu l-am văzut în viaţa mea. Am auzit despre el într-un documentar difuzat de Radio România Actualităţi sâmbătă, devenind atent în momentul în care numele său a fost pus în legătură cu cel al Munţilor Retezat. Mai concret, profesorul Voinea, de 20 de ani, reuşeşte să adune entuziaşti, dintre elevii săi, pentru a ecologiza Parcul Naţional Retezat. La început, cantităţile de deşeuri adunate erau impresionante. În 1994, am participat la o astfel de ecologizare şi pot să vă spun că lângă fiecare lac din Retezat, erau gunoaie care umpleau zeci de saci mari. Elevii continuă să vină în Retezat, pe banii lor, fără sprijin de la vreun minister sau de la vreo autoritate, care fac în schimb, pe bani grei, simpozioane despre cum ar trebui să arate ţărişoara, din punct de vedere ecologic. După cum chiar profesorul afirma, cantităţile de deşeuri sunt mult mai mici decât acum 15 ani, de exemplu – ne referim bineînţeles la Retezat – dar copiii vin în număr destul de mare, cel puţin 20. Practic, s-a format nu un club, ci mai mult o stare de spirit. Mi se pare o idee genial de simplă – şi sunt de acord că nu este originală: ce-ar fi dacă fiecare zonă turistică ar fi „adoptată” de o şcoală, ai cărei elevi să meargă periodic să o cureţe? S-ar mai obţine ceva – acei părinţi ai elevilor care curăţă gunoaiele altora ar dobândi şi ei un comportament ecologic, la îndemnul propriilor copii! Iar banii de la simpozioane s-ar duce pe câte un pacheţel cu mâncare şi un suc – cei care merg să ecologizeze văile preferate de „turiştii” pentru care doza, pet-ul şi punga de la pui sunt numai bune de lăsat acolo, lângă vatra de foc, sau îndesate prin tufe, ca semn al trecerii lor prin acele locuri. Ce-i drept, ar fi necesare seriozitate şi continuitate, dar în acest mod, educaţia ecologică ar căpăta contur. Şi cred că s-ar găsi şi un sistem de recompense pentru echipa cea mai prolifică, o tabără sponsorizată de un proprietar de pensiune… care îşi va găsi împrejurimile curate-bec!
În 1994, în iunie, am primit un telefon de la un domn numit Octavian Arsene. Mă invita în Retezat, pentru a realiza un reportaj despre o acţiune a unui grup de elevi de liceu, pe care îi adusese într-o tabără gratuită. Gratuită e un fel de a spune – masa…
TARE OBSERVATIA !!!
Bine ca vin in Retezat, tinerii din Bucuresti, pentru ca ai nostri sunt mai gingasi si noi mai mofturosi!!
Noi fiind cu aere mai occidentale, ne gindim numai la VEST! Si tinerii nostri ar face si ei asa ceva , dar numai prin Austria si Elvetia. Si, si acolo pe bani.
Din pacate , sistemul "voluntariatului" nu prea face parte din , cultura noastra. Si nu se inghesuie nimeni sa-l promoveze, nici sistemul educational si nici ONG-urile, care de fapt sunt SRL-uri mascate, in scopul obtinerii de profituri.
Mai trebuie sa curga apa multa pe Mures pina invatam si noi.
View Comments
TARE OBSERVATIA !!!
Bine ca vin in Retezat, tinerii din Bucuresti, pentru ca ai nostri sunt mai gingasi si noi mai mofturosi!!
Noi fiind cu aere mai occidentale, ne gindim numai la VEST! Si tinerii nostri ar face si ei asa ceva , dar numai prin Austria si Elvetia. Si, si acolo pe bani.
Din pacate , sistemul "voluntariatului" nu prea face parte din , cultura noastra. Si nu se inghesuie nimeni sa-l promoveze, nici sistemul educational si nici ONG-urile, care de fapt sunt SRL-uri mascate, in scopul obtinerii de profituri.
Mai trebuie sa curga apa multa pe Mures pina invatam si noi.