Procesul matriţei antice de la Sarmizegetusa Regia, aproape de final

Natalia Bumbac

Ieri, la Tribunalul Hunedoara, în procesul în care arădeanca Andreea Ciuciu cere despăgubiri statului român pentru descoperirea matriţei antice de la Sarmizegetusa Regia, a fost audiat administratorul sitului, Vladimir Brilinsky (medalion). Totodată, instanţa a admis cererea avocatului reclamantei de a dispune expertizarea artefactului pentru a i se stabili o valoare certă în bani.
Matriţa antică a fost descoperită în iunie 2013 în groapa formată de un arbore dezrădăcinat.

Arborele se afla în incinta sitului
În depoziţia sa, Vladimir Brilinsky a arătat că în 23 iunie 2013 se afla cu un grup de şapte tineri la o cabană din zona satului Costeşti. În acea zi, a fost anunţat de către paznicii sitului, prin intermediul unui turist, că la Sarmizegetusa Regia au căzut mai mulţi arbori, blocând un drum. Prin urmare, a mers, împreună cu grupul de tineri, din care făcea parte şi Andreea Ciuciu, către situl arheologic. Acolo a constatat că doi dintre arborii căzuţi au blocat un drum secundar, de servitute. Cei doi copaci căzuţi se aflau în incinta sitului arheologic la o distanţă de circa 60 de metri de zidul Incintei militare şi la 100 de metri de limita exterioară a sitului. În groapa formată de rădăcina smulsă a copacului a văzut artefactul, care era de culoare verzuie, pe care l-a scos, ajutat de doi dintre tinerii din grup. Vladimir Brilinsky a mai spus că a transportat artefactul la cabană şi atunci când a ajuns într-o zonă cu semnal GSM, în zona sitului nefiind semnal, a anunţat, conform legii, autorităţile, despre descoperirea matriţei. Piesa a fost predată a doua zi reprezentanţilor Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.

Ultimul martor audiat
Întrebat de ce nu a lăsat piesa în sit, Vladimir Brilinsky a spus că era riscant, deoarece ar fi putut să dispară, la fel cum s-a întâmplat în 2006 când, în urma unei furturni, au căzut zeci de arbori, care au scos la lumină o mulţime de artefacte. Atunci a anunţat autorităţile, care s-au deplasat la Regia abia după patru zile şi nu au mai găsit nimic. Judecătorul a mai dorit să afle de la administratorul sitului dacă, în opinia sa, consideră că piesa a fost descoperită întâmplător sau nu, acesta spunând că: „Atât timp cât statul român şi Consiliul Judeţean Hunedoara au înţeles să păzească situl arheologic, consider că descoperirea nu poate fi catalogată ca întâmplătoare. Este ca şi cum ai descoperi o pepită într-o galerie minieră auriferă şi spui: eu am găsit-o, este a mea”, a declarat administratorul sitului. Vladimir Brilinsky a mai precizat că el nu se consideră descoperitorul artefactului, deoarece lucrează într-un sit arheologic, ci şi-a făcut doar datoria şi nu a cerut vreodată recompensă. Administratorul sitului arheologic a fost ultimul martor audiat în acest dosar.

O piesă unicat
Tot la termenul de ieri, judecătorul a arătat că admite, în principiu, cererea Andreei Ciuciu, de a se întocmi o expertiză de evaluare a matriţei antice, fiind necesar un expert. Deocamdată, expertul nu a fost stabilit, urmând ca la termenul din 12 martie să fie identificat un specialist competent în a determina valoarea piesei. La dosarul cauzei există un raport de evaluare conform căruia matriţa ar valora 560.000 de lei. Or, în opinia avocatului Andreei Ciuciu, suma este mult prea mică, ţinând cont de aprecierile specialiştilor vizavi de matriţa dacică, fiind considerată o piesă unicat. Andreea Ciuciu a solicitat o recompensă financiară pentru descoperirea artefactului în baza Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional.
În prezent, matriţa antică se află posesia MCDR. La momentul descoperirii, piesa a fost descrisă de specialişti ca fiind extrem de valoroasă, fiind o matriţă folosită pentru confecţionarea bijuteriilor de către un meşter din cetate. Fapt care venea să demonstreze gradul de civilizaţie şi de deschidere a fostei Capitale a dacilor, de acum 2000 de ani.