Primarul din Lăpugiu de Jos ştie cum îi va merge în acest an

Magdalena Şerban

Prinşi între problemele cotidiene, alocările bugetare şi lupta pentru atragerea de fonduri guvernamentale sau europene, primarii hunedoreni îşi bat capul şi cu recuperările de creanţe. Iar pentru că peste tot există întârziaţi într-ale plăţilor de impozite, unii edili iau măsuri drastice în acest sens, iar alţii încă merg pe mâna bunului-simţ, la fel cum se întâmplă şi la Lăpugiu de Jos.

Cu vorba bună
„Impozitele le-am indexat, conform hotărârii guvernamentale, cu 16,05 de procente. Pentru anul trecut, am reuşit să colectăm undeva la 89 la sută din taxe. Vorbim aici de dările persoanelor fizice, dar şi de cele ale persoanelor juridice (cele cinci firme care activează pe raza comunei). Per total, persoanele fizice generează din taxe un venit de circa 2.000.000 lei la bugetul local, iar cele juridice, în jur de 80.000 de lei. În cazul rău-platnicilor am trimis înştiinţări, dar încă nu am ajuns până într-acolo, încât să cerem propriri pe conturile de salarii, respectiv pensii sau să trecem la executări silite. Cred că se vor rezolva aceste lucruri şi pe cale amiabilă. Unii au terenuri, dar sunt plecaţi, alţii le-au moştenit, alţii nu au efectiv bani, neavând locuri de muncă. Au existat dăţi când unii nu au achitat patru-cinci ani la rând, apoi au venit şi au plătit tot”, a precizat Alin Chiorean (foto), primarul din Lăpugiu de Jos.

Terenurile, o sursă de venit
Până în urmă cu trei ani, comuna constituia o zonă montană defavorizată, însă, ca toate lucrurile bune din România, a fost pusă la zid şi scoasă de pe această listă, fiind trecută în zona de şes. Totuşi, schimbările nu au întârziat să apară. „De la APIA, se primesc subvenţii în comună. Noi nu concesionăm însă teren, ci dăm în chirie oamenilor. De obicei, contractele de închiriere se reînnoiesc anual, aşa că putem monitoriza mai bine şi activitatea fiecăruia. În total, avem 269 de hectare de teren eligibil (cu acte în regulă), iar de aici, aproximativ 50 de hectare sunt închiriate către terţe persoane. Din banii ce-i primim de la APIA, facem lucrările necesare pentru păşuni (alimentare cu apă, drumuri agricole, achiziţionarea de utilaje de profil). Din aceşti bani am cumpărat o freză de curăţat păşuni şi un tractor nou, tot pentru curăţarea lor. Pe un an, luăm în jur la 100.000 de lei de la APIA, bani care doar din închirieri nu i-am fi primit vreodată. Cât priveşte concesionarea, consider că sprijină fermierii, dar comuna, ca şi proprietar, poate pierde dacă nu se respectă anumite aspecte contractuale”, a mai spus edilul-şef. Conform acestuia, nu se înghesuie prea mulţi atunci când vine vorba de investiţii în agricultură, dar tonul a fost dat de un belgian. „Nu avem mulţi investitori în domeniul agricol, deci mai este loc. Există un belgian ce a arendat aproximativ 200 de hectare pe Valea Mureşului (comunele Lăpugiu de Jos, Dobra şi Burjuc), pentru a cultiva porumb. Piaţa lui de desfacere înseamnă chiar o firmă din judeţ”, a mai arătat primarul din Lăpugiu de Jos.