Locuri de muncă puţine, venituri la fel
„Ştiu că la Bruxelles s-a abordat situaţia actuală a localităţii Roşia Montană, patrimoniul cultural al zonei şi lipsa unei strategii clare în ceea ce priveşte valorificarea lui. Am mai spus-o şi o susţin în continuare: ar trebui regândită strategia în ce priveşte mineritul din România. În condiţiile în care unele localităţi se identifică cu această ramură, nu cred că în momentul de faţă se procedează corect, punându-se diverse piedici în resuscitarea domeniului. Invit mai marii de la Bucureşti să se aplece mai bine asupra cadrului legal al problemei. Nu de altceva, dar uitaţi-vă ce se întâmplă şi la noi, iar ca la noi, peste tot: oamenii au beneficiat de şomaj, dar le-a expirat perioada de retribuţie şi acum nu mai au nici un venit şi nici vreun posibil loc de muncă. La ajutor social rămân cam aceiaşi, ba poate că se vor şi înmulţi, în condiţiile în care cu toţii numărăm 1.650 de suflete şi nu se petrece nimic pozitiv, de la un an la altul. Localnicii se bazează mult pe municipiul Brad şi societăţile de acolo, dar cât să ofere şi Bradul, din punct de vedere economic? Şi brădenii sunt mulţi şi trebuie să muncească pe undeva. Cred însă şi sper să se ajungă înapoi la minerit. E important cărbunele, dar şi zăcămintele sunt. Vom ajunge iar la sapă de lemn, deoarece nu vom mai avea nici fier cât să ne confecţionăm uneltele, în ritmul acesta. Poate se gândeşte cineva că trebuie create locuri de muncă. Vrem să avem venituri la buget, dar să nu oferim nimic. E ca şi cum ai vrea să mănânci un măr, dar fără să ai pomul. Aşa şi cu noi. Trebuie revizuită o dată pentru totdeauna legea şi să fim mai permisivi în ce priveşte exploatarea. Când văd că ies la mitinguri oameni din Iaşi, să-şi exprime dezacordul pentru proiectul Roşia Montană, mă întreb ce ştiu ei despre minerit. Sau cei din Bucureşti, care nu au văzut decât metroul, în subteran, nu mine sau cariere. Să vină să vadă cât de greu o ducem şi ce nivel de trai avem, fără locuri de muncă. Celui din Capitală îi convine că poate merge la un astfel de miting şi se alege cu nişte bani, dar noi ne chinuim cu îngrijitul vacilor, ca să luăm 2-3 lei pentru un litru de lapte”, susţine primarul Mircea Ghilean. Acesta crede că redeschiderea mineritului este vitală ca aerul pentru comunitatea din zona Brad, iar faptul că guvernanţii nu ascultă vocea poporului este un mare păcat. Spre exemplu, toţi cei din Ţara Zarandului, care au lucrat la Mina Barza, pot confirma nevoia ca aurul să le ofere, din nou, şansa la o pâine zilnică. (M. Şerban)
Magdalena Șerban Propunerea adresată de reprezentanţii Bibliotecii Judeţene “Ovid Densusianu” Hunedoara Deva pentru lecturare în…
„PCR”-ul (pile, relații, cunoștințe) merge și la privat, nu doar la instituțiile de bugetari. Dovada…
Marcel Dobrică, antrenor emerit din Petrila Pentru că elevii săi au obținut titlul de vicecampioni…
Costel Cîrcel, recidivist din Petroșani Pentru că este un pericol social după cum au decis…
Primarii din toată Europa s-au întâlnit la Liepzig unde nu s-au înfruntat în platforme electorale,…
Autorul infracțiunii era prieten cu copiii păgubitului și știa că are în casă bunuri care…