Petroşaniul tinde sã devinã un municipiu „pestriţ”

Maximilian Gânju

Municipiul Petroşani îşi schimbă hainele ponosite şi gri cu care a fost îmbrăcat în epoca ceauşistă, însă nu este neapărat un lucru foarte bun dacă ajunge ca o arenă asemănătoare clovnilor de la circ.

Fiecare cu culoarea lui

Reabilitarea termică a blocurilor ridicate în perioada comunistă este în toi la Petroşani, mai ales după ce finanţarea a fost asigurată atât de la bugetul de stat, cât şi cel local, iar asociaţiile de locatari au o contribuţie de 20 la sută din costul total. Pe lângă economiile cu facturile la energia termică, pe care le au cei care beneficiază de reabilitare, se schimbă şi aspectul clădirilor şi implicit, al oraşului, în concluzie, sunt numai avantaje. Totuşi, lucrurile nu stau chiar aşa, cel puţin la capitolul aspect, deoarece blocurile de locuinţe (n.r. cel de la Piaţa Petroşani spre exemplu), au căpătat şi câte patru culori, câte una pe fiecare scară în parte, în lipsa unei palete cromatice bine stabilite de către autorităţile locale. Astfel, în loc ca peisajul urban să se schimbe în bine, cu clădiri aspectuoase, totul seamănă mai degrabă cu un mozaic de prost gust. Revenind la blocul de la piaţă, aflat în plină reabilitare termică, faţada lui are deja patru nuanţe, câte una pentru fiecare scară, astfel încât, locatarii să nu se supere. De la roz pal, portocaliu şters, galben, dar şi o mixtură obţinută din două culori nedefinite, toată cromatica este întâlnită pe faţada blocului şi încă mai este loc de noi culori originale. Totul depinde doar de imaginaţia muncitorilor care le vopsesc sau de cea a locatarilor. În lipsa unor reglementări precise, stabilite cât mai repede de către consilierii şi edilii locali, nu peste foarte multă vreme, vom avea un municipiu cât se poate de „pestriţ”, numai bun de a se încadra în Staţiunea Alpina Petroşani.

Vecinii au fost mai atenţi

Uitându-ne mai aproape de noi, un exemplu bun poate fi Petrila. Programul de reabilitare, cel puţin a imobilelor din centrul oraşului, a demarat cu câţiva ani înainte de a se fi dat startul „marii reabilitări” la nivel naţional. Edilii din localitatea vecină Petroşaniului au stabilit clar ce culori pot fi folosite şi astfel, a fost evitat în mare parte haosul cromatic. Chiar dacă a fost aleasă o culoare care n-a plăcut tuturor, iar unii l-au acuzat pe edilul şef că a fost neinspirat, ori că alte imobile erau deja vopsite în alte culori, per ansamblu, a fost păstrată o linie, ceea ce a schimbat în bine centrul localităţii.