Păşunea şi pădurea, surse suplimentare de venit, la Răchitova

Magdalena Şerban

Păşunile şi pădurile reprezintă pentru multe comune din judeţ o sursă anuală de venit. Dacă unele primării au primit alocări bugetare cât să supravieţuiască până în toamnă, iar sumele generate de încasările de taxe şi impozite sunt destul de mici, administraţiilor locale le revine sarcina de a face rost de bani pentru diverse investiţii. La Răchitova, spre exemplu, fondul forestier şi cel agricol salvează o mică parte din necesarul bugetar.

„Deţinem 2.396 de hectare de pădure, iar teren împădurit avem în suprafaţă de 228 de hectare. Acest fond forestier e dat în administrarea şi paza celor de la Ocolul Silvic Valea Densuşului. De fapt, comuna noastră are circa 46 la sută din suprafaţa administrată de Ocol. Vindem către agenţi economici, prin licitaţie, masă lemnoasă, încasând nişte bani la bugetul local. Şi pe urma concesiunii de păşuni încasăm, anual, în jur la 40.000 de lei. Atunci când ni se permitea să ne gospodărim singuri, luam subvenţii de la APIA în cuantum de 550.000 de lei, dar de când cu noua ordine a unităţilor administrativ-teritoriale, ne alegem cu mult mai puţin. Diferenţa este enormă. Noroc că atunci am reuşit să pietruim drumurile şi căile de acces către terenuri. De asemenea,  banii încasaţi pentru întreţinere au fost direcţionaţi către curăţări de păşune. Concesiunea celor aproximativ 300 de hectare e făcută pe şapte ani, deci tot aşa o vom ţine şi de acum încolo. Nici o şansă să revenim la ce a fost. Măcar de ar fi impus un prag minim de doi ani pentru orice concesiune de păşune, dar au optat pentru şapte”, arată Eugen Băiconi (foto), primarul comunei Răchitova. Acesta a mai menţionat că amenajamentul silvic a fost făcut în 2015, an în care ar fi expirat.