Noua capelă de la Fornădie, sfinţită şi dată în slujba comunităţii

Magdalena Şerban

În timp ce unele comune nu au nici măcar o singură capelă unde oamenii să-i poată jeli pe cei dragi, plecaţi la Ceruri, altele au aproape în fiecare sat. La Şoimuş sunt nu mai puţin de opt, iar lista va continua. Recent, lăcaşul nou construit în localitatea Fornădie a primit binecuvântarea bisericească.
„Este un proiect investiţional derulat din bugetul local şi început în 2018, însumând 80.000 de lei, plus TVA. Capela e prevăzută cu două locuri pentru sicrie, are oficiu, grupuri sanitare şi sunt asigurate toate condiţiile pentru ca oamenii aflaţi în suferinţă să-şi vegheze morţii după cum e obiceiul creştin. Terenul pe care s-a construit aparţine bisericii, iar în baza Legii 350, am asigurat 90 la sută din valoarea lucrărilor de la visteria comunei, restul de 10 procente rămânând în sarcina bisericii. Slujba de sfinţire a fost oficiată de un sobor de preoţi de la Protopopiatul Ortodox Român Brad, iar cei peste 120 de enoriaşi care au dorit să ni se alăture pentru a marca prin rugăciune darea în folosinţă a acestui nou edificiu au primit recomandarea să respecte regulile de distanţare socială. Totul s-a petrecut în aer liber“, a spus Mihai Gabriel Irimie, primarul comunei Şoimuş.
Potrivit acestuia, după 15 iulie se va finaliza şi capela de la Păuliş, iar de la anul urmează să înceapă construcţia la cea din satul Căinelu. Legat de alocările bugetare menite să sprijine lăcaşurile sfinte în 2020, au mai fost finanţate iconostasul bisericii din Chişcădaga, dar şi a celei de la Bălata care, de altfel a fost pictată integral din banii administraţiei locale, casa parohială din Şoimuş şi pavajele de împrejmuire a bisericilor. „Capela nou sfinţită a constituit o dorinţă a comunităţii de aici, exprimată în cadrul întrunirilor cetăţeneşti pe care le-am avut. Localnicii s-au bucurat că de acum încolo pot organiza priveghi chiar la ei în sat. Personal, cred că indiferent de zona ţării, toţi ar trebui să aibă la dispoziţie un astfel de loc. Nu e unul plăcut, ci asociat cu durerea şi supărarea, dar e nevoie de aşa ceva. Totuşi, trăim în secolul în care cel decedat nu ar mai trebui plâns în casă. Sunt mulţumit că am reuşit să concretizăm şi acest deziderat“, a adăugat primarul din Şoimuş.