Motivarea ÎCCJ la hotărârea dată în procesul fostului ministru al Tineretului. „Monica Iacob-Ridzi a săvârşit cu bună ştiinţă faptele pentru care a fost condamnată”

Natalia Bumbac

Magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au publicat motivarea hotărârii în dosarul în care Monica Iacob-Ridzi (foto) a fost condamnată la cinci ani de închisoare cu executare. În textul motivării se arată că fostul ministru al Tineretului a săvârşit cu bună ştiinţă faptele pentru care a fost condamnat, în complicitate cu angajaţi ai instituţiei pe care o conducea.
Au cheltuit iresponsabil banii ministerului
„În privinţa inculpatelor Monica Iacob-Ridzi şi Ioana Elena Vârsta (n. r. fostă consileră a lui Ridzi), este cert faptul că acestea au pus la cale întregul proces de fraudare a bugetului MTS, având iniţiativa, dar şi decizia organizării evenimentelor de la 2 mai 2009, cu consecinţa cheltuirii unor importante sume de bani din fondurile publice, al căror cuantum a fost stabilit arbitrar, fără o minimă preocupare pentru o estimare corectă a cheltuielilor ocazionate de organizarea Zilei Naţionale a Tineretului în anul 2009”, se arată în motivarea magistraţilor. „Ceea ce frapează în speţă este modul absolut iresponsabil în care inculpatele au conceput şi pus în practică cheltuirea fondurilor publice (…). Prin urmare, gravitatea faptelor imputate inculpatelor derivă nu doar din stabilirea în mod discreţionar a unor cheltuieli făcute pe seama bugetului instituţiei publice în slujba căreia se presupune că ambele îşi desfăşurau activitatea, ci şi din încălcarea cu bună ştiinţă a tuturor procedurilor legale de atribuire a unor contracte de achiziţie publică”, se arată în motivarea instanţei.
Procesul nu a reeducat-o
Judecătorii de la ÎCCJ mai susţin că experienţa procesului nu a îndreptat-o pe Ridzi, fiind nevoie de o pedeapsă cu închisoare pentru a o reeduca. „Negarea responsabilităţii care le revine în păgubirea bugetului MTS (…), încercarea de a arunca întreaga responsabilitate pe umerii altor persoane, mistificarea adevărului cu privire la semnarea unor documente cu conţinut nereal şi antedatate, deşi acest lucru este de domeniul evidenţei chiar şi pentru persoane lipsite de cunoştinţe juridice, demonstrează făţiş că întreaga experienţă pe care a reprezentat-o prezentul proces penal nu a fost suficientă pentru ca inculpatele Iacob-Ridzi şi Vârsta să realizeze gravitatea şi consecinţele faptelor pe care le-au comis, iar reeducarea inculpatelor prin inculcarea respectului pentru valorile apărate de legea penală nu se poate face decât prin executarea în regim de detenţie a pedepselor stabilite de către instanţa de fond”, îşi motivează judecătorii decizia de condamnare.
Bolile nu au salvat-o de puşcărie
„În privinţa inculpatei Iacob-Ridzi, aceasta a încercat să obţină clemenţa instanţei prin invocarea unei stări precare de sănătate ori a situaţiei familiale. Fără a nega existenţa aspectelor invocate anterior, Completul de 5 Judecători constată că problemele de sănătate prezentate de către inculpată sunt unele cronice (descoperite accidental în anul 2005), aşa cum o demonstrează actele medicale depuse la dosar (în esenţă fiind vorba despre leuconeutropenie idiopatică moderat-severă cu infecţii repetate de intensitate moderată – a se vedea cel mai recent bilet de externare din spital, datat 12 februarie 2015). Împrejurarea că aceste probleme pot sau nu să fie tratate într-un penitenciar este o chestiune care ţine de faza executării pedepsei şi nu poate determina prin ea însăşi stabilirea unei modalităţi neprivative de libertate de executare a acesteia de către instanţa chemată să se pronunţe asupra faptelor vinovăţiei inculpatei”, arată magistraţii ÎCCJ.
Trebuie menţionat că Monica Iacob Ridzi a depus la Preşedinţia României o cerere de graţiere, în paralel solicitând în instanţă întreruperea executării pedepsei din motive de sănătate.