Luncoiu de Jos: Programul național de investiții aduce noi obiective

Magdalena Șerban

Programul național „Anghel Saligny” presupune investiții de 50 de miliarde de lei în comunitățile locale (în perioada 2021 – 2028), pentru realizarea de dru­muri, canalizări și infrastructură de gaze. Așa că primarul din Luncoiu de Jos, Călin Dud, nu avea cum să rateze o asemenea portiță de finanțare. A pregătit deja do­cu­mentațiile pentru depunere în ce pri­vește patru mari obiective cu rol major în strategia de dezvoltare.

Apă, drumuri, poduri, podețe și gaz metan
Alimentarea cu apă a satelor comunei rămâne prioritatea noastră pe care sub o formă sau alta chiar ne dorim foarte mult să o vedem realizată, în condițiile în care, așa cum am mai spus în nenumărate rânduri, oamenii trag apă din fântânile din gospodării, iar unii, care din pricina pânzei freatice nu au apă suficientă în fântână sau e mult prea încărcată cu diverse impurități (din cauza zonei miniere și a infiltrațiilor), vin la fântâna din preajma primăriei să ia câteva bidoane cu apă. Din nefericire, e una nepotabilă. Așa că prima pe listă este această utilitate. Apoi, urmează mo­der­ni­za­rea de drumuri comunale din localitățile apar­ținătoare, de la turnare de covor as­faltic și până la rigole de scurgere plus ceea ce situația tehnică va impune, în func­ție de areal și poziționare. Ce mai e nevoie la nivel local reprezintă mai multe punți (unii cetățeni și-au făcut singuri, așa cum au putut ei mai bine), podețe și poduri. Mai précis, pentru a creea linii de acces pie­to­nal și rutier am plănuit un pod la Podele, două la Stejărel, trei la Luncoiu de Jos și unul la Luncoiu de Sus. Iar deoarece că nu am primit nici un fel de răspuns pentru do­cu­mentația depusă pentru introducerea gazului metan pe fonduri europene neram­bur­sabile, în baza asocierii parafate cu ad­ministrațiile din Baia de Criş, Vălişoara, Ri­biţa și Băiţa, ne vom reorienta, apelând tot la acest program național de investiții și la oportunitățile pe care le oferă pe res­pec­tivul segment. Studiul de fezabilitate e ori­cum întocmit, deci doar necesită adaptare în funcție de cerințele impuse. Lemnul e scump, se găsește greu și devine pro­ble­matic când trebuie tăiat, transportat, depozitat, deci implică efort imens pentru oamenii în vârstă, de exemplu. Iar ca să le fie dat totul de-a gata, și plata e pe măsură. Deținem doar 300 de hectare de pădure și din rărituri abia reuşim să asigurăm lemnul de foc pentru instituţiile publice de la noi (sediu primărie, şcoli, cămine culturale etc). Nu în fiecare an ne-a ajuns, ci am fost ne­voiţi să şi cumpărăm. Prin urmare, soluția e gazul metan”, a argumentat Călin Dud (foto) primarul din Luncoiu de Jos.

Încă suntem în urmă
Potrivit estimărilor centrale, la nivel na­țional, 20.000 de kilometri de drumuri județene și 27.000 km drumuri comunale sunt nemodernizate, 29% dintre unitățile administrativ-teritoriale sunt fără rețele de apă, iar 57 % sunt fără canalizare. De ase­me­nea, 2.226 unități administrativ-teri­to­riale sunt fără rețele de distribuție de gaze naturale. Per ansamblu, nici Comisia Euro­peană nu se declară încântată de faptul că reţelele de apă şi canalizare din România nu sunt pe deplin dezvoltate și, din totalul de 2.057 reţele de canalizare, numai 1.260 sunt funcţionale la ora actuală.