Luncoiu de Jos: Alte câteva sute de mii de euro de la UE câștigate pentru investiții

Magdalena Șerban

Mulți ani i-ar fi trebuit comunei Luncoiu de Jos dacă ar fi finanțat doar de la bugetul local proiectele derulate până acum cu fonduri europene sau pe filieră guverna­men­tală, constată Călin Dud (foto), pri­marul celor cinci sate reînsuflețite în ul­ti­mul deceniu. Iar programele de moder­ni­zare continuă. Cel mai nou ține de reabi­li­tarea și dotarea a trei cămine culturale.

Încep să rodească proiectele de ieri
„Recent, am dat ordinul de începere a lucrărilor pentru reabilitarea și dotarea căminelor culturale din localitățile Luncoiu de Sus, Stejărel și Podele, lăcașuri care nu au beneficiat de nici un fel de proces amplu de modernizare, ci doar de mici reîm­pros­pătări obținute prin zugrăvire sau câteva reparații, adică mult prea puțin pentru ceea ce e nevoie. Am accesat o axă europeană (7.6) pentru a face rost de finanțare, suma totală ajungând la circa 453.000 de euro. Există și cheltuieli catalogate neeligibile, pe care le vom suporta noi, dar raportat la valoarea de­mer­sului, este una infimă. De la acoperiș, izo­lație, tâmplărie PVC schimbată, sistem de în­căl­zire, șape, grupuri sanitare, oficiu de bu­că­tărie, totul va fi revizuit și adaptat vremurilor în care trăim și cerințelor populației, ur­mă­rind să întrunim norma­tivele legale (de exem­plu prevederile pentru persoanele cu diza­bilități, cele ISU etc). Suntem foarte mulțumiți de faptul că efor­turile noastre de a aduce cât mai mulți bani din sursă externă la noi în comunitate dau roade și încep să se materielizeze în teren cele care până mai ieri erau văzute doar ca simple proiecte evaluate a fi eligibile. Să ne țină Dumnezeu sănătoși, în pace și puternici pentru a face cât mai multe din ce ne-am propus”, a arătat Călin Dud, pri­marul din Luncoiu de Jos. Se pare că pentru acesta, fructificarea fondurilor europene rămâne instrumentul principal ce creează con­diții pentru o mai bună evoluție inves­ti­țională. Viziunea locală este dezvoltarea făcută prin obiective din toate tipurile de in­frastructură. De aceea administrația publică de aici a făcut pasul al doilea, în paralel cu de­rularea proiectelor cu finanțare europeană men­ți­nând la o cotă consistentă bugetul de in­vestiții. De altfel, în general, în cazul co­mu­nelor ceva mai mici, socotelile sunt simple. Pentru ele, fondurile europene au fost și vor fi mană cerească. Banii de la UE au comple­tat serios bugetele proprii și le-au ferit de ani buni de îngheț economic. Dar mai de­pinde și de conducerile acestora, nu toți edilii stre­sându-se pentru a lăsa ceva constructiv în urma lor.