Lelese, pe cai mari în ce privește modernizările

Magdalena Șerban

Nu ai crede că o comună de munte, cu puțini locuitori și cu mari provocări admi­nis­trative ar putea să ofere condiții supe­rioare unei comune mari. Dar uite că se întâmplă. La Lelese, Internetul prin fibră optică nu mai e demult un vis iluzoriu, ci a devenit realitate. La fel ca și alte obiective.

Curea strânsă
„Nu sunt alocări bugetare exagerat de îm­bu­curătoare p­entru 2022, dar nici să ne plân­gem nu se cade. Dacă încasăm tot ce e de încasat și nu apar disfuncționalități în lanțul fiscal, ne vom descurca onorabil. Ne aflăm la limită, dar măcar vom avea asi­gu­rate cofinanțările la proiecte. Erau primele din linia bugetară aferentă anului curent, deoa­rece avem de încheiat unele obiective câștigate prin Programul Național de In­ves­tiții (PNDL) și prin Agenţia pentru Finan­ţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) care asigură implementarea tehnică şi financiară a Fon­dului European Agricol. Trebuie finalizată asfal­tarea unor drumuri comunale, con­cre­ti­zată prin PNDL (au rămas doar niște șan­țuri de realizat), asfaltarea de la Runcu Mare, obținută din finanțări de la UE și introdu­ce­rea Internetului pe bază de fibră optică la Cerișor și s-ar putea și la Lelese și Runcu Mare (depinde de unele elemente tehnice, nu de bani, adică de cât de mult se poate ex­tinde operatorul). Aici avem cofinanțare de 30 la sută, deci efortul e unul major pentru noi. Dar ne dorim ca fiecare casă să aibă In­ternet. Contează condițiile care vor fi create și nici nu ne vom mai aminti greul de pe parcurs. Deasta susțin că vom rămâne cu puțini bani în visteria comunală din care vom face câte ceva, dar nu de amploare, fiind o situație mai specială în acest an. Suma totală dedicată susținerii cotei-părți din demer­surile amintite anterior ajunge la 400.000 de lei. S-ar traduce prin putere di­minuată pentru a face mult mai multe lu­cruri, dar vor fi suficiente cât să nu afecteze o bună activitate administrativă”, a afirmat Ciprian Achim (foto), primarul din Lelese.

Un perpetuum mobile investițional
Edilul nu se oprește însă la documentațiile deja puse în practică în teren și care vor fi duse la îndeplinire fără doar și poate, ci se gândește că e musai să aplice pentru noi proiecte (prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă – PNRRR, de exemplu), studiile fezabilitate fiind pregătite, însă necesitând actualizare în funcție de cerințele ce se impun. ,, Prin Grupul de Acțiune Locală Țara Hațegului-Ținutul Pădurenilor în care suntem înscriși urmărim ce o să se pună în mișcare. Deocamdată, nu a apărut nimic, nici un ghid oficial. Prin GAL ne-am rezolvat multe, așa cum ar fi dotarea căminelor culturale, achi­zițio­narea utilajelor pentru deszăpezire și exemplele pot continua. Ne-a ajutat mult, chiar dacă sumele nu sunt astronomice. E foarte bine ca din puținul adăugat la alt puțin să fii mulțumit când termini calculele și privești lucrarea gata”, a concluzionat primarul.