La Gurasada, vechile îndeletniciri rămân o amintire

Încetul cu încetul, în viaţa satului românesc, tehnica şi modernul au luat loc vechilor obiceiuri. Puţini mai sunt cei care ştiu să ducă mai departe ceea ce strămoşii le-au lăsat. Gurasada, de exemplu,  este una dintre comunele în care meşteşugurile riscă să devină o amintire de preţ, iar lemnul nu pare să mai aibă strălucirea aurului verde de odinioară. Cel puţin, nu pentru investitori.

Unde sunt cuptoarele de altădată?

“Nu se mai ocupă nimeni de manufactură la noi în comună. Nici pentru comercializare, ca sursă de venit, dar din ce ştiu, nici ca hobby. Pe vremuri, erau bătrânii care duceau mai departe tradiţia lucrurilor şi a locului, acum s-au rărit. Cei mai în vârstă ce încă mai ştiu meserie, îşi fac singuri în gospodăriile lor greble, furci, mături, dar se rezumă la aceste obiecte ce le servesc muncii de zi cu zi. Mai demult, oamenii îşi făceau cuptoare de piatră, era o piatră specială, foarte bună, numită ţest. Mai există doar câteva cuptoare în comună, rămase de demult, dar ultimul care ştia să le facă a murit acum şase ani şi nu a preluat nimeni meşteşugul acesta. Se coceau o pâine rumenă şi nişte cozonaci foarte buni în acele cuptoare. E păcat că a pierit posibilitatea de a mai putea avea câte unul şi în ziua de azi”, a arătat Silviu Nan (foto), primarul din Gurasada.

Pădurile, interesante şi nu prea

Nici cu prelucrarea lemnului nu se stă pe roze, deşi pe raza comunei Gurasada, pădurile ocupă 5.060 ha, reprezentând 54,43 la sută din suprafaţa totală a acesteia. O pondere deloc neglijabilă, dar nemulţumirea primarului este că nu prea bat la poartă investitorii. “Din ce am observat, sunt căutate pădurile de brad şi fag, care la noi nu sunt prea multe, ce-i drept. În schimb, predomină cele de stejar, carpen şi plantaţiile de molid şi pin. Pădurile sunt administrate de Ocolul Silvic Ilia, iar exploatarea lor se face de către agenţi privaţi. Se pot face multe, explorând această ramură, să sperăm că pe viitor, vor deveni un subiect mai atractiv pentru posibilii investitori interesaţi”, a mai subliniat edilul. (M. Şerban)