În ce priveşte proiectul declarării Ţării Haţegului ca destinaţie ecoturistică: Primarul din Densuş vrea informaţii precise

Magdalena Şerban

Proiectul iniţiat de Asociaţia de Turism Retezat şi Parcul Naţional Retezat, potrivit căruia se doreşte certificarea ca destinaţie ecoturistică a Ţării Haţegului, naşte controverse în rândul unor primari din zonă. Aceştia se gândesc la impactul birocratic sau chiar bănesc, pe care îl poate impune asupra populaţiei un astfel de program.
„Încă nu ne-am asociat în proiect, ci luăm în calcul toate aspectele. Dacă mai punem, din nou, taxe pe capul oamenilor, nu sunt de acord. Pe lângă faptul că trebuie să cotizăm pentru apartenenţă, dacă mai trebuie ca oamenii să fie puşi pe drumuri pentru alte avize suplimentare, în caz de construcţii noi sau anexe, plus să plătească autorizaţii în plus, nu este deloc bine. Atunci, ce pot să spun că am făcut eu bun pentru comunitatea pe care o reprezint, alipindu-mă acestui program. Nu vreau noi biruri pe capul cetăţenilor. Doar după ce avem acces la informaţii foarte clare, la detalii precise, atunci vom alege să punem subiectul pe ordinea de zi a Consiliului Local. Nu vreau să fiu pus în situaţia de a nu şti să răspund concret, la fiecare întrebare, pe care, sunt sigur că o voi primi din partea consilierilor”, a afirmat Traian Bugari (foto), primarul comunei Densuş.
Până una-alta, se ştie clar că din cele 11 zone din România care au intrat în competiţia de proiecte, doar şapte vor primi certificarea. Criteriile de departajare sunt numeroase şi au fost elaborate pe baza celor dezvoltate de Consiliul Global de Turism Durabil şi a Standardelor Europene de Ecoturism de către Grupul de lucru interministerial pentru dezvoltarea ecoturismului în România.