Prelungirea weekendului cu încă o zi liberă a scos mii de hunedoreni din case.
Astfel, începând de vineri, s-a dat startul la manifestările sărbătoreşti dedicate zilelor unor localităţi hunedorene. Profitând de zilele libere, locuitorii judeţului au avut parte de distracţie din plin. De pildă, vineri, tinerii pasionaţi de motociclete au petrecut la festivalul bikerilor, de pe Valea Roatei, în timp ce iubitorii fenomenelor astronomice au ales să meargă la Sarmizegetusa Regia, pentru a vedea ploaia de stele, generată de curentul de meteori Perseide. Totuşi, ştrandurile şi tradiţionalele locuri din judeţ unde hunedorenii ies la iarbă verde au fost luate cu asalt. De pildă, ştrandurile de la Geoagiu-Băi, Călan-Băi, Deva, Petroşani, Lupeni şi Vulcan au fost arhipline. La fel şi zonele de agrement de la Cinciş, Pădurea Bejan, Câmpu lui Neag, Valea Roatei, precum şi cele de pe malurile Streiului, Mureşului şi Jieţului, unde zeci de hunedoreni s-au instalat cu cortul, au fost pline în cele trei zile libere.
Se anunţă mai multe zile libere
Praznicul Adormirii Maicii Domnului este una din cele 11 sărbători în care, potrivit prevederilor Codului Muncii, se acordă zi liberă, oamenii nefiind obligaţi să meargă la serviciu. În acest an, din cele 11 zile libere, doar cinci cad în intervalul luni-vineri, adică în zilele lucrătoare ale săptămânii, nu în weekend, oamenii putând să profite de ele. Astfel, 1 Decembrie, Ziua Naţională a României, pică într-o joi, iar ziua de Crăciun, precum şi 1 ianuarie cad amândouă duminica, astfel că ne putem bucura din nou de câte trei zile libere, cu ocazia tradiţionalelor sărbători de iarnă.
Vor şi alte sărbători pe plan naţional
De parcă aceste sărbători n-ar fi de ajuns în România, există depuse la Parlament proiecte de legi care vizează declararea altor zile drept sărbători oficiale. Potrivit unei iniţiative legislative depuse în Senat, românii ar trebui să sărbătorească No Ruz (Anul nou iranian) pe 21 martie, şi Kâdârlez (venirea primăverii la tătari) pe 6 mai. Alte propuneri legislative vizează instituirea Zilei Naţionale a Ambulanţei din România, a Zilei Deţinuţilor Politici Anticomunişti din perioada 1944-1989, a celei de 23 august, drept Ziua Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului şi a zilei de 21 decembrie – Ziua Memoriei Victimelor Comunismului din România. Parlamentarii mai trebuie să decidă şi cu privire la instituirea Zilei Patrimoniului Mondial din România, dar şi la declararea zilei de 8 septembrie drept Ziua Romilor Creştini. Toate aceste propuneri, care ar putea deveni lege s-ar alătura lungului şir de sărbători naţionale. Cea mai recentă intrată pe această listă este ziua de 15 ianuarie, declarată, anul trecut, Ziua Culturii Naţionale. De asemenea, în 2009, s-a instituit Ziua Tatălui, sărbătorită în a doua duminică a lunii mai.