Gura lumii

Un personaj din lumea fotbalului, colorat, pitoresc şi recunoscut ca fiind versat şi uns cu toate alifiile, a făcut încă o dată dovada că „oamenii din sistem” nu dau doi bani pe regulamente şi corectitudine, şi că tot ce contează e interesul lor. Omul care o viaţă întreagă a fost arbitru (chiar internaţional) şi acum a ajuns observator la meciurile de cel mai înalt nivel, şi avea deci obligaţia de a cunoaşte şi respecta regulamentul, a fost victima excesului de zel al unui jandarm, pentru că aştepta un tratament special, în afara legilor şi regulamentelor. Cu tupeu maxim şi cu atitudinea că lui totul îi este permis, pentru că e baştan adevărat, „şmecherul” a vrut să intre la un meci de fotbal, la care era simplu spectator şi nu trimis oficial, cu o sticlă de ceai (zicea el), deşi regulamentul are prevederi clare că accesul cu sticle în stadion e interzis. Un jandarm care probabil nu-l cunoştea şi care nici nu „vedea” dincolo de ordinele stricte şi regulamentare ale superiorilor, l-a oprit şi i-a cerut să renunţe la sticla cu presupusul ceai. Plin de importanţa sa, observatorul n-a vrut şi i-a spus jandarmului şi vreo două „dume” mai colorate, vrând să treacă pe lângă el, ca pe lângă un gard fără reacţie. În replică, jandarmul a aplicat „mijloace regulamentare” şi l-a prins de gât, deposedându-l pe şmecher de ceaiul din dotare. Normal că baştanul, atins la orgoliul propriu, a urlat ca din gură de şarpe, însă până la urmă, a fost obligat să se recunoască învins şi să intre în stadion cu… buzele umflate.

Pe lângă urările de bine, gen „să vă luaţi lumânări din banii de salarii cu care ne-aţi dat ţeapă”, componenţii unei echipe care au ieşit pe uşa din dos a campionatului, în care au făcut mai mult figuraţie decât fotbal, au scos la iveală şi alte rufe murdare ale clubului. Cea mai „urât mirositoare” ni s-a părut cea referitoare la patronul producător de mezeluri, care cică se îmbolnăvea subit de multe ori, când trebuia să achite salariile jucătorilor. Ba mai mult, supăratul fotbalist, care şi-a luat la ponegrit fostul finanţator, a precizat, pe un site specializat pe fotbal, şi că acesta nu ar fi luat niciodată cuvântul în vestiarul echipei, din cauză că nu ar fi în stare să lege două vorbe. Uitând că timp de patru ani, omul pe care acum îl fac albie de porci i-a ţinut cu bani buni şi cu mâncare din belşug, numai ca ei să joace fotbal, sportivul amintit a mai postat şi alte porcărioare – unele total neadevărate – pe site-ul cu pricina. De parcă el, omul care le-a asigurat salarii şi prime, ar fi vinovat că ei, jucători de trei parale, n-au fost în stare să se menţină în Liga a doua, ajungând să retrogradeze. Ei, jucătorii, vezi domnule, nici usturoi n-au mâncat, nici gura nu le miroase.