Gura lumii, 23.07.2020

Plâng mai ceva ca bocitoarele şi se vaită cât de rău este sistemul şi cât de mult îndură ei pentru a-şi face datoria. Gurile rele spun că mai mulţi purtători de caschete dintr-o localitate vestică a regiunii cu lămpaşe, când îşi încep serviciul, se smiorcăie că nu au cu ce umbla, că trebuie să bage mâna în buzunarele lor pentru a putea alerga după răufăcători, că s-au săturat şi că şefii lor nu fac nimic pentru a-i ajuta. Lucrurile nu stau tocmai aşa cum susţin bocitoarele, zic cârcotaşi bine informaţi, iar smiorcăiala lor nu este susţinută de realitate. Bârfitorii susţin că băieţii primesc cote bine stabilite de carburanţi şi chiar îndestulătoare, numai că benzina nu prea ajunge în rezervoarele maşinilor de muncă.

A plecat în grabă din partid, şi-a trădat confratele care l-a făcut mare, iar acum se visează fiul mult iubit al urbei. Este vorba de un fost edil care s-a remarcat după ce le-a spus oamenilor că-s puturoşi, că nu vor să muncească pentru binele ţării, că preferă să învârtă covrigul pe câteva mii de euro prin străinătate. Individul şi-a luat cu el vreo câţiva susţinători din partid şi le-a promis marea cu sarea după ce va ajunge la conducere. Bârfitorii spun că susţinătorii, în fapt nişte lipitori de afişe, prea puţin importanţi pentru partid, au fost arvuniţi să-i cânte la ureche candidatului cât de important este pentru comunitate şi că va câştiga sigur. Tot cârcotaşii spun că individul, rămas de ceva vreme fără leafa porcoasă de la stat pentru dormitul în birou, a devenit cam zgârcit de când dă din banii lui. Aşa că n-ar fi de mirare să rămână fără simpatizanţii plătiţi.