Gura lumii 17.03.2016

La o companie de stat din judeţ aflată în agonie, unii angajaţi nu se feresc să contribuie indirect la ruinarea-i completă. Spun gurile rele că prin birourile societăţii îşi fac veacul tot felul de indivizi care sunt premiaţi pentru muncă grea, când ei de fapt nici măcar muncă uşoară nu prestează. Asta, cu ştiinţa conducerii şi cu tăcerea colegilor, care văd nedreptăţile cu ochii lor, dar de frică să nu plătească cu o concediere, se feresc să deschidă gura. Aşa se face că unii muncesc cu spor şi abia de reuşesc să aibă ce pune pe masă, iar alţii au spor fără să facă nimic. Lucru care nu va mai merge la nesfârşit, spun cârcotaşii, pentru că cineva a tras deja preşul, iar gunoiul nu mai poate fi ascuns.

Spun gurile rele că la un chioşc dintr-un centru comercial din municipiul cu cetate, angajatele au prins gustul fraudei cu ouă de găină. Aşa cum toată lumea ştie că găinile nu fac doar ouă mari, chiar dacă le-ai bate ca în poveste, acelaşi lucru-l ştiu şi angajatele din locul cu pricina. Prin urmare, ouăle sunt măsurate şi aranjate în funcţie de mărimi: M, L, XL şi cam atât, iar preţurile sunt la fel, în ordine crescătoare. Veniţi în grabă, cumpărătorii care îşi doresc cea mai bună marfă, pun banul pe masa vânzătoarelor pentru ouăle cele mai mari şi sunt îndemnaţi cu nonşalanţă să-şi ia o caserolă. Doar că, ce să vezi, prima dată din locul indicat, cumpărătorul a luat ouă mai mici. Atunci a zis că-i o greşeală. Dar, a doua oară s-a întâmplat la fel. Şi atunci a văzut că nu a fost o greşeală, ci aia era intenţia: de a vinde ouă mici la preţ de ouă mari.