Gura lumii, 15.04.2014

După o obişnuinţă pe care cei care au prins, ca tineri sau adulţi, o cunosc foarte bine, cea comunistă, politicienii hunedoreni au dat, în ultima vreme, în boala raportărilor uluitoare, fără limite, depăşind imaginaţia celui mai constant client de spital cu fluturi şi vrăbiuţe neliniştite. Aşa se face că într-o organizaţie de partid care dă semne de lampă cu petrol pe ducă, s-a cerut, de la cele mai înalte înălţimi şi cele mai lărgite fotolii, raportarea creşterii exponenţiale a numărului de membri de partid, astfel încât, în apropierea alegerilor europarlamentare, să se-ngălbenească de invidie tot ce mişcă prin judeţul Hunedoara. Astfel, slugarnici truditori pe altarul celui mai cel, dintre cei mai cei, vin săptămână de săptămână şi raportează sute de adeziuni la partid. Marea problemă este, însă, de matematică, deoarece, adunând rapoartele activiştilor, descoperim că şi copiii de clasă pregătitoare au intrat în politică, iar în judeţ nu mai există nici o altă formaţiune politică.

Simţind că vremurile nu mai sunt cum au fost şi că viitorul nu mai sună deloc bine, unii edili şefi de prin judeţ au început să-şi mai rărească întâlnirile de până acum, pe o singură direcţie, şi au trecut la întâlniri mai noi, visând o altă dragoste, la fel de mare şi de prosperă precum cea de până acum. Şi aşa, pe un lanţ lung şi vesel al slăbiciunii pentru bani şi influenţă, dispar verigi care se mută pe un alt lanţ, ce se promite mult mai lung şi mult mai gros. Este adevărat că unii au înţeles anapoda firul lucrurilor şi, paradoxal, fac ce fac împotriva adierii ce iscă acuşi-acuşi, ditamai vântul turbat. Acestora, nici Dumnezeu nu le poate sonda bucuriile politice, dar nu e ceva nou, sunt dintre cei care tot timpul au înţeles pe dos şi au senzaţia că asta înseamnă adevărata inteligenţă.