Geoagiu vrea microbuze electrice pentru elevi

Magdalena Șerban

Deși s-a ivit o ocazie cu care poate se vor mai întâlni peste un deceniu, nu toți primarii au fost receptivi când li s-a cerut să facă o solicitare, prin Inspec­toratul Școlar Județean Hunedoara, pentru a primi microbuze noi, în sistem electric. Cum Geoagiu e catalogat oraș, dar nu beneficiază de rute interne de transport în comun, oferta a venit ca o mănușă, mai ales pentru partea tânără a comunității, elevii.

Patru, toate noi
,, Sunt 130 de elevi care zilnic trebuie să meargă la cursuri, deci e obligatoriu să aibă transportul asigurat. Nu suntem în epoca primitivă, să-i lăsăm să ia la pas drumul spre ore și înapoi. În total, se parcurg șase rute școlare cu trei microbuze funcționale. Spun func­țio­nale, deoarece mai avem un microbuz, dar e defect, deci scos din circuit. Toate au o vechime de luat în calcul, fiind pri­mite în perioada 2008. Doar unul e din 2010. Ținând cont că pe zi se parcurg 297 de kilometri, nici nu ne mirăm de ce se strică des și se află în situația tehnică actuală. Așa că suntem conș­ti­enți că pot ceda și celelalte, unul câte unul. E o chestiune de noroc. Și atunci cum facem? Copiii au un orar ce tre­buie respectat, nu poți să-i duci la școa­lă de la 10, până apuci să îi transporți pe ceilalți. Cu patru microbuze ne des­curcăm onorabil și am vrea tot patru în locul acestora, însă unele noi, electrice. Am cerut unul cu o capacitate de 8+1 locuri și trei cu o capacitate de 16+1 locuri. Sper din tot sufletul ca factorul decisiv, care ne va departaja în cân­tărirea situației fiecărui UAT atunci când se vor distribui, va fi cel al lipsei transportului în comun la nivel local. Dacă celelate orașe au, atunci ar putea apela la o soluție de com­promis, în caz de forță majoră, dar noi nu o avem nici pe ace­ea. E o problemă care trebuie rezolvată și i-a sunat ceasul. Sunt convins că vom găsi înțelegere și vom primi vești bune. Nu vrem luxul de pe lume, dar fiecare e părinte și știe exact cum e atunci când copilul trebuie să circule cu un mijloc de transport care mereu are câte ceva de reparat. Ne dă emoții. Trans­portul e asigurat pentru clasele
I-XII, în limita capa­cității. Refe­ritor la liceenii care fac naveta la Orăștie pentru a urma cursurile, ei se descurcă cu mijloacele în comun sau cu sprijinul părinților care dețin auto­mobile. Se organizează și mai fac drumuri co­mune, mai mulți. Trans­portul școlar nu poate fi asigurat dacă există rută în sistem public, iar Orăștie are așa ceva, mulân­du-se pe orarul școlar. Asta cere cadrul legal”, afirmă primarul din Geoagiu, Vasile Cărăguț (foto).

Banii sunt europeni
Faptul că administrațiile publice lo­cale nu trebuie să susțină vreo cotă de cofinanțare din bugetul propriu este ideal, singurele obligații pe care le vor avea, timp de patru ani, fiind cele de întreținere și reparații (evident, dacă se pune problema) a microbuzelor elec­trice primite și onorarea costurilor cu alimentarea și șoferul. În total, la nivelul întregii țări, 1.860 de microbuze șco­lare electrice și încă 2.500 de mi­cro­buze școlare hibrid vor fi achi­zi­ționate prin fondul de mediu prevăzut în Pro­gramul Național de Redresare și re­ziliență (PNRR), demersul fiind realizat de Ministerul Educaţiei. Pe lângă achiziţia propriu-zisă de micro­buze, se alocă şi 1.400 de euro fără TVA pentru staţie de încărcare. Cri­teriile care vor face diferența, priori­ti­zând distribuirea lor, țin de numărul de unităţi de învă­ţământ cu personalitate juridică şi structuri din Unitatea Admin­is­trativ Teritorială, distanţa totală zil­nică pe care se realizează trans­portul şcolar, numărul de trasee distincte implicate și numărul de microbuze funcţionale existente, cu vechime mai mică de 7 ani.