Furnalul de la Govăjdie, lăsat de izbelişte

Alice Brandisz

Furnalul de la Govăjdie, primul cu flux continuu din Europa şi al doilea din lume, este lăsat în paragină de multă vreme. Se discută de câţiva ani diverse variante de reabilitare şi restaurare, însă nimic concret nu s-a făcut încă în acest sens.
Sătenii, nemulţumiţi că primarul nu face ceva pentru reabilitarea obiectivului
Fiind un monument istoric unic în zonă, furnalul ar putea fi o sursă importantă de venit pentru bugetul local. Sătenii îşi amintesc cu drag de vremurile când peisajul de acolo era plin de viaţă şi furnalul funcţiona. „Când eram copii, îţi era mai mare dragul să vii aici. Pe vremea aceea, în această zonă era dispensar, bibliotecă, cinematograf şi multe altele. Furnalul era funcţional, zona era animată. Acum mă uit cu tristeţe în jur şi văd că nimic nu mai este la fel. Totuşi, autorităţile locale ar trebui să facă ceva în privinţa asta, nu se poate ca un obiectiv atât de important şi unic să fie lăsat în paragină“, spune Ioana Gostian, din Govăjdie.
Întrebat dacă poate pune în valoare furnalul, primarul comunei Ghelari, Ioan Bulbucan, a declarat că are în vedere reabilitarea acestui obiectiv, printr-un proiect cu finanţare europeană. „Avem un proiect cu fonduri europene. Momentan se lucrează la documentaţie, urmând ca în luna octombrie să îl depunem. Proiectul cuprinde reabilitarea furnalului şi a căminului cultural din satul Govăjdie, deoarece acolo vom face Muzeul Fierului“, afirmă Ioan Bulbucan, primarul comunei Ghelari. Furnalul de la Govăjdie a fost construit între 1806 şi 1810. Acesta este cunoscut pentru că a furnizat, pe de-o parte, fontă pentru unele elemente de susţinere ale Turnului Eiffel, dar şi pentru oţelul folosit la construcţia unor elemente ale turnului, oţel fabricat la uzinele din Reşiţa.