Filmul „Avram Iancu Împotriva Imperiului” a pus pe harta culturală comuna Luncoiu de Jos. Destinul greu încercat și rece al marelui erou a încălzit inimile a peste 600 de oameni

Magdalena Șerban

Există replici care să te lase fără replică? Da! Le găsiți în filmul care mișcă orice inimă de român – „Avram Iancu Împotriva Imperiului”. Nu e doar o poveste despre adevărata temelie a patriotismului, ci e trăire, căci marele nostru erou a luptat, a iubit și mai presus de orice, și-a cinstit poporul. Marți seara, la invitația primarului din Luncoiu de Jos, sute de oameni au venit la sala Eden Events să vadă, în avanpremieră, acest tribut adus Ardea­lului. Au fost prezenți membri ai echipei artistice și de producție, ală­turi de Sandu Pop (alias Văru’ Săndel), unul dintre producătorii acestui pro­iect, diverși invitați printre care pre­șe­dintele CJ Hunedoara – Laurențiu Nistor, prefectul Călin Marian, pri­marii din Brad, Crișcior, Baia de Criș, Bulzeștii de Sus, Peștișu Mic, Blăjeni.

Au vibrat la vorbele lui Iancu: Ce țară frumoasă avem. Ce urât ne purtăm cu ea
Produsă de PaPa Pictures și Asocia­ția Centrul de Arte Vizuale Transilvania Art, docu-drama surprinde momentele care au influențat decisiv destinul ero­ului revoluționar, mai exact eve­ni­men­tele din perioada 1848-1872, punctând negocierea armistițiului dintre români și maghiari, înfrângerea revoluției și ins­tituirea unui regim impus de Im­periul Habsburgic, trădarea Împăratului Franz Josef, arestarea și maltratarea lui Avram Iancu, ultimii ani de viață, chi­nu­iți de supărări, și moartea sa învăluită în mister. Producția are în distribuție – pen­tru rolurile Avram Iancu la tinerețe și Avram Iancu la maturitate – doi actori care nu doar că au o asemănare na­turală fantastică, ci l-au întruchipat im­pe­cabil: Horia Fedorca, respectiv Damian Victor Oancea. Producția e semnată de Alin Panc, Sandu Pop, Romi Cărmăzan, Claudiu Faur, iar din distribuție fac parte Horia Fedorca – debut, Damian Victor Oancea, Alin Panc, Sandu Popa, Kata Pánczél, Paula Hriscu – debut. Este un film privat, care s-a bucurat de trei consultanți știin­țifici: Prof. Univ. Dr. Habil. Sorin Șipoș (de la Universitatea din Oradea și Mu­zeul Țării Crișului), Prof Univ Dr. Mihai Drecin (Membru titular al Academiei Oamenilor de Știință din România) și Lector Univ. Dr. Radu Româmașu (de la Universitatea din Oradea). Filmările au avut loc în perioada 9-15 octombrie 2023, în nordul județului Hunedoara, în satul tradiţional restaurat RoVillage şi în jurul localității Brad, adică în Baia de Criș, Bulzeştii de Sus și în comuna Luncoiu de jos. „Le mulțumesc tuturor celor implicați în acest demers care pune pe harta culturală a țării comuna noastră. Faptul că am avut parte de o pre­zență foarte mare din partea oa­menilor locului denotă că iubirea de țară, neam și eroii naționali ne-a definit și ne va defini, în continuare. Printre cei din public am regăsit tineri, așa că bucuria este cu atât mai mare. Și noi, pri­marii din zonă, alături de localnici care au contribuit la filmări, am dorit din toată inima să promovăm aceste me­leaguri sfinte care au dat națiunii, lumii și istoriei oameni care nu doar că s-au jertfit pentru crezul lor, ci au pus o pia­tră la fundația construcției naționale. Trebuie să facem cu mult mai multe pentru ei, dezideratul lor fiind să țină poporul viu și unit. Alături de colegii mei (primarul din Brad – Florin Cazacu, primarul din Baia de Criș – Liviu Gorcea, primarul din Bulzeștii de Sus – Mirel Șuba, primarul din Peștișu Mic – Daniel Dobruţchi) am urmărit ca prin inter­pre­tarea unor mici roluri în acest film să pro­movăm fila de istorie pe care ma­rele Avram Iancu ne-a lăsat-o, vechile valori autohtone și ceea ce Țara Zaran­dului are cel mai de preț: contribuția la consolidarea neamului românesc. Mo­mentul ales pentru a-l aduce în atenția publicului a fost nu întâmplător, fiind cu o zi înainte de celebrarea Micii Uniri din 24 ianuarie 1859”, a transmis primarul din Luncoiu de Jos, Călin Dud, gazda evenimentului.

Dovada că neamul nostru contează
„Prezența voastră aici arată că Avram Iancu suntem toți”, a spus actorul Alin Panc. „Atunci când dorim ceva cu ade­vărat nu ar trebui să ne lăsăm opriți de niciun fel de bariere, de nici un fel de obstacole sau vorbe și să ne vedem de treaba noastră atunci când credem în povestea noastră, așa cum și eroul filmului nostru a crezut”, a fost în­dem­nul lansat de unul dintre cei care l-au in­terpretat pe Crăișor, actorul Horia Fedorca. „Nu avem cum trăi bine fără o idee mare. Vă zîc. Și nu numai eu, ci Avram Iancu v-a zis. (…) Dacă avem un gând mare, care ne aparține tuturor, indiferent de viețile pe care le ducem fiecare în parte, viața noastră va fi bună. De ce? Pentru că vom fi toți în același loc. Nu atât cu capul, cât cu inima. Asta ne-a lăsat nouă Avram Iancu”, a afirmat Damian Victor Oancea, cel de-al doilea actor care l-a readus la viață pe erou.

Să ne amintim!
1848 – În plină Revoluție în Transil­vania, moții răspund chemării lui Avram Iancu de a veni să apere Munții Apu­seni, care se transformă într-o for­tăreață. Legiunile de români resping atacurile armatei răsculaților maghiari. Deși slab echipați și fără o pregătire militară sistematizată, românii sunt dis­puși la sacrificiu, însuflețiți de per­sonalitatea lui Iancu, avocatul devenit Crăișorul Munților.În toamna anului 1848, descoperim cum era organizată tabăra Legiunii Auraria Gemina con­dusă de Avram Iancu. În decembrie 1848, vedem cum Avram Iancu se im­pune și-i convinge pe liderii românilor că „numai tactica armată va scăpa po­porul de tiranie”, declanșând un șir ire­versibil de evenimente, care culmi­nează cu un fals armistițiu și cu un dez­no­dământ neașteptat al Revoluției.