Eveniment editorial la muzeul din Deva

La Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, în Sala şemineului, din Palatul Magna Curia, va avea loc astăzi, joi, 31 octombrie, la ora 17.30, lansarea volumelor editate de către cercetător dr. habil. Cosmin Budeancă şi intitulate Imaginea etnicilor germani la românii din Transilvania după 1918. Interviuri (Târgovişte, 2019).

Cele trei volume cuprind interviuri realizate în judeţele Hunedoara (vol. 1), Alba (vol. 2) şi Sibiu (vol. 3). Ele complează volumul Imaginea etnicilor germani la românii din Transilvania după 1918. Studiu de caz: judeţele Hunedoara, Alba şi Sibiu. Cercetare de Istorie Orală, publicat în 2016, care reprezintă o versiune mai restrânsă a unei teze de doctorat susţinută în 2008 la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca.
Expert în cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc din Bucureşti şi coordonator de doctorate la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti, Cosmin Budeancă, orăştian la origine, a coordonat mai multe proiecte de cercetare, dintre care menţionăm Strategii de supravieţuire şi de integrare socio-profesională în familiile foştilor deţinuţi politici în primele două decenii ale regimului comunist (2015-2017), Experienţe carcerale în România comunistă (2007-2012), Rezistenţa anticomunistă în Ţara Făgăraşului (2004, 2009) sau Imaginea celuilalt în comunităţile mixte româno-germane din judeţele Hunedoara, Alba şi Sibiu (2000-2002).
„În stabilirea temei a contat faptul că sunt născut în Orăştie (Broos în germană, Szászváros în maghiară, Saxopolis în latină), aşadar în oraşul saşilor, cea mai vestică dintre cele şapte cetăţi săseşti, care au şi dat numele german al Transilvaniei (Siebenbürgen). De altfel, preocupările mele privitoare la istoria etnicilor germani începuseră încă din 2000, când am realizat interviuri cu etnici germani, în special despre deportarea în Uniunea Sovietică. Nu am dorit, însă, să realizez o cercetare de istorie a germanilor, în sensul clasic, ci una de imagologie, despre imaginea celuilalt, folosind, din punct de vedere metodologic, instrumentele specifice istoriei orale”, precizează editorul.