Drumul Corvinilor – pe urmele lui Ioan (Iancu) şi Ladislau de Hunedoara

Delegaţia hunedoreană plecată marţi în Serbia, pe „Drumul Corvinilor”, a depus ieri jerbe de flori la monu­mentul dedicat lui Ioan (Iancu) de Hunedoara din Zemun, locul în care a încetat din viaţă la 11 august 1456, şi la monumentul dedicat acestuia din Cetatea Medievală a Belgradului.

A stopat invazia
La Zemun (acum cartier al Belgradului), Ioan (Iancu) de Hunedoara îşi instalase principala tabără militară înainte de con­fruntarea decisivă cu oastea sul­tanului Mohamed al II-lea (cuceritorul Constantinopolului la 1453). Cronicile istoricilor spun că Ioan (Iancu) a de­ce­dat din cauza unei epidemii de ciumă care izbucnise în tabără. Până la mo­mentele simbolice de astăzi, grupul hunedorean format din şapte elevi de liceu cu rezultate deosebite la învă­ţă­tură (pe care am plăcerea să-i însoţesc, alături de directorul Muzeului „Castelul Corvinilor”, dr. Sorin Tincu) a vizitat ieri cetatea din Novi Sad, locul în care Ladislau de Hunedoara a repurtat o stră­lucită victorie diplomatică în faţa rivalilor familiei sale, care se în­ce­pu­seră o „ofensivă” de pretenţii şi acu­zaţii grave împotriva Corvinilor, la scurt timp după moartea lui Ioan (Iancu) de Hunedoara.
Cetatea din Belgrad, pe lângă faptul că reprezintă punctul în care Ioan (Iancu) de Hunedoara a stopat invazia otomană la 21 – 22 iulie 1456, este şi locul în care, pe 8 noiembrie 1456, Ladislau de Hunedoara a dejucat o primă tentativă de asasinare a sa pusă la cale de principalul rival al familiei sale, Ulric Celje, pe care, tot atunci, l-a eliminat fizic.
Dorim şi reuşim să le spunem ti­nerilor din Hunedoara povestea lui Ioan (Iancu) de Hunedoara, dar şi să le atra­gem atenţia asupra faptului că istoria Corvinilor nu se rezumă la faptele şi reuşitele extraordinare ale „Atletului cel mai puternic, unic, al lui Cristos” (cum l-a numit atunci Papa Calixt al III-lea), ci cuprinde o serie întreagă de alte situaţii şi întâmplări importante, înce­pând cu strădaniile lui Ladislau de Hunedoara de a face faţă intrigilor ţesute de familii nobiliare rivale din Regatul Ungariei, continuând cu reuşita Elisabetei Szilágyi de a-l instala ca rege pe Matia Corvin, pe când acesta avea doar 14 – 15 ani, apoi cu extraordinara dom­nie a lui Matia, considerat unul din­tre cei mai străluciţi conducători ai re­ga­tului, şi aşa mai departe. Ne bucurăm că reuşim să spunem aceste părţi de istorie chiar în locurile în care ele au fost înfăptuite”, a declarat Dan Bobouțanu, primarul municipiului Hunedoara. (A.N.)