Dorin Gligor, directorul general al S.C. APA PROD S.A. Deva, face apel la conștientizare: canalizarea nu e coș de gunoi! În 2025, în aria noastră de operare au fost aproape 3000 de intervenții

Magdalena Șerban

Aruncarea diverselor obiecte și subs­tanțe în canalizare este o pro­ble­mă gravă, care provoacă blocaje ma­jore. De cele mai multe ori, motivul înfundării sistemului nu este unul de ordin tehnic. Majoritatea intervenţiilor de desfundare a reţelelor de canalizare sunt determinate de nerespectarea regulilor elementare de utilizare a acestora. Este vital ca fiecare dintre noi să dăm dovadă de mai mult simţ civic şi mai multă responsabilitate şi să nu aruncăm deşeuri solide la toaletă sau în chiuvetă (indiferent de pro­ve­nienţa lor), ci doar la coşul de gunoi. Astfel, operatorul regional APA PROD SA Deva trage un semnal de alarmă și relansează campania „Canalizarea nu e coș de gunoi!”.

Obiceiuri nesănătoase și costisitoare
,,Din cauza utilizării ne­co­res­pun­ză­toare a rețelei, anul trecut, la Secția Deva au fost înregistrate 1617 intervenții, la Secția Hunedoara 715 intervenții, la Secția Brad 83 intervenții, la Secția Simeria 58 intervenții, la Secția Hațeg 279 intervenții, Secția Călan 153 in­ter­venții, deci un total de 2922 intervenții. Asta înseamnă, în medie, că echipele de intervenție acționează de cel puțin 8 ori pe zi la nivelul operatorului pentru a remedia situații care ar fi putut fi evitate printr-o utilizare corectă a canalizării. Apa uzată ajunge în stația de epurare unde este supusă unor procese me­ca­nice și biologice. Toate aceste etape sunt îngreunate de volumul mare de de­șeuri care ajung în stațiile de epurare, dar care nu au ce căuta acolo. O cana­li­zare curată înseamnă un oraș sănătos și costuri mai mici pentru toți. APA PROD efectuează cu periodicitate lucrări de în­treținere a rețelei de canalizare, dar ne­res­pectarea acestor reguli pune în pericol funcționarea sistemului de ca­na­lizare și pune presiune pe tarifele la serviciile prestate de companie. E im­portant să facem front comun”, a transmis directorul general al S.C. Apa Prod S.A., ing. Dorin Gligor (foto).

Șervețelele umede și grăsimea, inamicii principali
În acest context, reprezentanții com­pa­niei reamintesc niște reguli de bază, deloc com­plicate, care dacă sunt în­de­plinite vor asigura bu­nul mers al lu­cru­rilor. Și anume că nu trebuie a­runcate în vasul de toa­letă șervețele ume­de, resturi textile, scutece sau produse de igienă in­timă, nu trebuie să se verse gră­simi ali­men­ta­re sau ulei uzat în chiu­vetă și nici să se de­ver­seze în re­țea res­turi de ma­te­ri­a­le de cons­trucții (ip­sos, ci­ment, mo­loz). De departe cel mai mare și des întâlnit pericol îl reprezintă șervețelele umede, care spre deosebire de hârtia igienică, nu sunt biode­gra­da­bile, lipindu-se de pereții conductelor, ceea ce duce la formarea de dopuri com­pacte. Toto­dată, pe același palier ca și grad de pe­riculozitate este și uleiul uzat aruncat în chiuvetă, care se soli­difică și colmatează rețelele.

Să recapitulăm:
NU aruncăm la toaletă:
● uleiuri
● şerveţele umede
● măşti de protecţie
● scutece de unică folosinţă
● articole de igienă personală
● prezervative
● resturi textile
● deșeuri rezultate din construcții
● lenjerie intimă
● ambalaje din carton sau plastic
● grăsimi
● medicamente
● substanţe toxice

NIMIC ALTCEVA DECÂT HÂRTIE IGIENICĂ!