Cum e să mori din neglijenţa altuia…

Ştirea morţii unei eleve de la Colegiul Naţional Decebal, la 18 ani, m-a şocat, chiar dacă nu o cunoşteam. Împrejurările sunt de un tragism extrem, iar accidentul se pretează la nişte concluzii, altele decât cele ale Poliţiei în urma anchetei.
Modul în care sunt concepute unele treceri de pietoni este de-a dreptul iresponsabil. DN 7 este cea mai circulată arteră rutieră din România, pe porţiunea dintre Deva şi Orăştie. În apropiere de Deva, există nu mai puţin de 4 (patru) treceri de pietoni foarte periculoase – cea de la DHS, unde a şi murit fata de 18 ani, la Sântuhalm, în dreptul staţiei de autobuz şi la fosta fabrică de mătase, iar ultima ar fi la Mintia. Dacă mai ştiţi şi altele, vă rog să le adăugaţi, pentru că eu cred că trebuie să fie construite pasarele pietonale în aceste zone. Respectivele treceri de pietoni ignoră configuraţia drumului şi orice logică şoferească. La DHS, se trece de pe două benzi pe patru benzi. Pe timp de noapte, pe ploaie, mai ales că marcajele sunt murdare, apariţia unui indicator de presemnalizare a unei treceri de pietoni este tardivă, acolo toţi au tendinţa (zic eu normală) să accelereze, mai ales dacă au rulat kilometri întregi în spatele vreunui tir. La fel este la Sântuhalm – într-o zonă unde se formează cozi în trafic, la semafor, se restricţionează circulaţia după doar 50 de metri! 
Traversarea drumului, în condiţiile de trafic infernal, de noapte, de ploaie sau ninsoare, este o adevărată aventură! Repet – pasarelele pietonale, poate în paralel cu separatoare de sens, pentru a împiedica traversarea deliberată a drumului, la fel cum sunt cele de pe DN 1, în apropiere de Bucureşti. În acest mod, cei care riscă să traverseze o vor face pe cont propriu, oricum, orice om responsabil va urca pe pasarelă.
Bineînţeles că locurile periculoase sunt mai multe, în special în zonele în care încep insulele care separă sensurile. Semnele plasate în faţa lor s-au murdărit, iluminatul stradal nu mai funcţionează (spre exemplu, în dreptul intersecţiei spre Boromir), aşa că oricând, insula poate fi încălecată cu roata, cu urmări tragice pentru ocupanţii autovehiculului.
Asta nu e totul, există chiar în oraş porţiuni foarte prost „rezolvate” din punct de vedere al traficului rutier, cum ar fi la hotelul Sarmis, unde sistemul găsit mi se pare total neinspirat. Poate că noul PUG, despre care am citit că va fi opera unui arhitect care-şi ştie meseria, va lua în considerare şi necesitatea regândirii fluxului de trafic rutier.