Cum a văzut instanța acordul încheiat între Tiberiu Balint și DNA ?

Fostul vicepreşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Hunedoara, Ioan Tiberiu Balint, va fi anchetat în continuare în dosarul în care este inculpat pentru luare de mită. Tribunalul Hunedoara a respins înțelegerea dintre el și pro­curori și a trimis dosarul înapoi la Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Alba Iulia.

Prea blândă
Instanța a apreciat că ”soluţia la care s-a ajuns prin acord este nejustificat de blândă în raport cu gravitatea faptei de care este acuzat inculpatul, având în vedere suma mare de bani care a făcut obiectul mitei și gradul de organizare al activităţii infracţionale, respectiv înfiin­ţarea unei firme cu sediul într-un paradis fiscal și care urma să fie folosită pentru săvârșirea infracţiunii de luare de mită”.
Tiberiu Balint şi-a recunoscut vino­vă­ţia și a încheiat un acord de recu­noaș­tere a vinovăției cu procurorii DNA, aceș­tia din urmă apreciind că o pe­deapsă de 2 ani și 6 luni închisoare cu suspendare este suficientă pentru reeducarea şi reintegrarea socială a inculpatului. ”Balint Tiberiu Ioan, în ca­litatea menţionată mai sus, ar fi pretins, în cursul lunii octombrie 2013, de la un om de afaceri, suma de 100.000 euro pentru a aproba prelungirea unui con­tract de execuţie lucrări încheiat cu Consiliul Judeţean Hunedoara, în con­diţiile în care inculpatul nu avea vreo dis­poziţie de delegare emisă în acest sens. Ulterior, în perioada noiembrie 2013 – mai 2014, după semnarea actului adiţional, Balint Tiberiu Ioan ar fi primit prin intermediul SC City Park Solution SRL (pe care o administra în fapt), în mai multe tranşe, suma totală de 510.000 lei ce reprezenta costul unor presupuse servicii de consultanţă de care ar fi beneficiat omul de afaceri”, se pre­cizează într-un comunicat al DNA Alba Iulia. În baza examinării dosarului, jude­cătorii Tribunalului Hunedoara au con­sta­tat că soluţia adoptată în urma ne­gocierilor dintre inculpat şi procuror este nelegală în totalitate.

Acord nelegal
„Rezultă că acordul de recunoaştere a vinovăţiei a fost întocmit cu privire la o infracţiune de luare de mită săvârşită în două modalităţi, respectiv pretinderea unei sume de bani urmată de primirea sumei pretinse la un interval mai mare de timp (prima tranşă la circa două luni după pretinderea banilor) de la momen­tul la care aceasta a fost pretinsă. Astfel, suma de 100.000 euro, echiva­len­tul a 510.000 lei, a fost pretinsă de inculpatul (…) de la (…) în toamna anului 2013, prima tranşă în valoare de 60.000 lei fiindu-i remisă la circa două luni mai târziu, în data de 12.12.2013, disimulată sub forma unei plăţi fictive reprezentând contravaloarea facturii proforma nr. 5/10.12.2013, factură în care erau înscrise prestaţii care nu au avut loc în realitate. Celelalte tranşe până la con­curenţa sumei de 510.000 lei au fost pri­mite de inculpat la datele de 06.03.2014 (suma de 20.000 lei), 07.03.2014 (suma de 180.000), 04.04.2014 (suma de 35.000 lei), 30.04.2014 (suma de 165.000 lei) şi la 12.05.2014 ultima tran­şă (suma de 50.000 lei). Şi aceste tranşe au fost disimulate ca plăţi fictive (…) exact ca în cazul primei tranşe. Primirea unei sume de bani necuvenite de către funcţionarul public în legătură cu atribuţiile de serviciu este incri­mi­nată ca modalitate distinctă de comi­tere a infracţiunii de luare de mită iar primirea celor şase tranşe care au cu­mulat în total 510.000 lei constituie acte de executare ale infracţiunii de luare de mită în modalitatea primirii de bani care nu i se cuvin funcţionarului public, în legătură cu îndeplinirea unui act care intră în îndatoririle sale de ser­viciu. Aşadar, este vorba de o infracţiune unică săvârşită în două modalităţi al­ter­native din care una (primire) cu execu­tare succesivă. (…) Nu în ultimul rând, solu­ţia la care s-a ajuns prin acord este nejustificat de blândă în raport cu gra­vitatea faptei de care este acuzat in­cul­pat, având în vedere suma mare de bani care a făcut obiectul mitei și gra­dul de organizare al activităţii infrac­ţionale, respectiv înfiinţarea unei firme cu sediul într-un paradis fiscal și care urma să fie folosită pentru săvârșirea infracţiunii de luare de mită”, se arată
în soluția Tri­bunalului Hunedoara (https://rejust.ro/juris/62978ge2d). Părțile din dosar pot face apel la soluție, acesta urmând să fie soluționat la Curtea de Apel Alba Iulia. (M. Gânju).