Cui prodest?

Volodia Macovei
Cui foloseşte, adică. Cam asta e întrebarea de care nu scap, după ce am urmărit mai toate informaţiile legate de rezultatele „uluitoare” de la evaluarea naţională din acest an.

Dascăli şi inspectori şcolari nu mai contenesc cu laudele, ce îi privesc şi pe ei, evident, nu numai pe copii, anunţând că, deşi toate analizele şi prognozele arată scăderea nivelului de pregătire a elevilor, uite că aceştia au rupt gura târgului şi cu peste 10 procente mai mulţi dintre ei decât anul trecut au sărit de nota 5. Ce să mai spunem de avalanşa de note mari şi foarte mari?! Brusc, iată cum, sub cârmacii noii guvernări, învăţământul românesc a făcut ţuşti în sus, copiii au acumulat într-o lună cât nu au reuşit în 10 şi s-a declanşat marea fericire naţională: învăţământul românesc e salvat! Pe mine, acest ţuşti în sus mă cam sperie!
„67,79 la sută dintre absolvenţii de clasa a VIII-a din judeţul Hunedoara au obţinut peste 5. Ne mândrim că avem 18 medii de 10 şi 167 de note de 10 la Matematică şi 35 la Limba română. Avem şi 66 de elevi care au obţinut medii între 1 şi 1,99, 205 care au medii între 2 şi 2,99. Cei mai mulţi elevi, 542, au obţinut medii între 8 şi 8,99, iar 501 au obţinut medii între 9 şi 9,99”, spune purtătorul de cuvânt al IŞJ Hunedoara, Marta Mate.
Sincer, mă bucur pentru copiii care au reuşit şi pentru părinţii lor, care au trecut, zilele acestea prin emoţii puternice. Mă întristează, însă, demagogia sistemului, care a coborât nivelul subiectelor, pentru a raporta, comunist, mari realizări ale puterii politice. Un dascăl spunea că subiectele din acest an au fost, mai ales la Matematică, mult prea simple, şi că efectul unor evaluări atât de uşoare va fi scăderea nivelului şi în gimnaziu, după ce liceele au decăzut constant în ultimii ani. Apoi, nivelul scăzut al subiectelor îi defavorizează pe copiii foarte buni, care obţin note egale cu colegi ai lor mult mai slabi la învăţătură: de ce s-ar mai chinui elevii buni să înveţe mai mult? Dar politica este interesată nu de o evaluare cinstită şi de promovarea valorii, ci de raportarea creşterilor de producţie de note mari la hectarul de învăţământ.
Măsluim învăţământul şi raportăm fericire fără margini. Cui foloseşte? În nici un caz copiilor, părinţilor şi viitorului.