Cimentiştii s-au distrat „beton” de ziua lor

Magdalena Şerban

La Baza de Agrement de la Şoimuş, s-a sărbătorit, ieri, Ziua Cimentistului, o manifestare deja tradiţională, aflată la a XVIII-a ediţie. Au fost prezenţi la Şoimuş, salariaţii Carpatcement Holding SA – Sucursala Deva, în frunte cu conducerea fabricii din Chişcădaga, familiile acestora şi colaboratorii companiei amintite.

O adevărată petrecere câmpenească

Cei peste 200 de salariaţi ai Carpatcement Holding SA – Sucursala Deva au petrecut ieri pe cinste de sărbătoarea lor. Potrivit tradiţiei, Ziua Cimentistului s-a desfăşurat sub forma unei petreceri câmpeneşti, cu bucate care mai de care, muzică şi voie bună din belşug. Lumea s-a simţit bine, a socializat şi a depănat amintiri, iar după atâta distracţie, unii s-au ascuns de soarele arzător, în apa bazinelor. Alţii au preferat să se dedice muzicii, dansând până târziu. După o zi pe cinste, la plecarea spre case, oamenii discutau deja despre întâlnirea de la anul.

O serbare cu istorie

Ceea ce leagă cimentiştii de această zi este o dată specială. În anul 1890, la Brăila, s-au pus bazele primei manufacturi de ciment din România, ceea ce a generat, ulterior, istoricul de suflet al oricărei persoane care activează în domeniu. “În anul 1990, odată cu înfiinţarea Federaţiei Sindicatelor Cimentiştilor din România, am hotărât ca să avem şi noi o zi a noastră. Cert este că ar fi fost păcat, atâta timp cât fiecare ramură economică are o sărbătoare a profesiei, cimentiştii să nu aibă. În anul 1991, ne-am pus de acord asupra acestui lucru, iar din 1992 sărbătoarea cimentistului este trecută în contractul colectiv de muncă. Indiferent de patronat, toate fabricile de ciment din ţară îşi serbează ziua. În 1993, noi, la Deva, am hotărât să fie serbată sub formă de petrecere câmpenească, pentru a suda şi mai bine echipa fabricii de ciment”, a precizat Dorin Negrilă, liderul Sindicatului „Cimentul” de la cunoscuta fabrică de profil, din Chişcădaga.

Performanţa, atributul echipei

La rândul său, directorul general al Carpat Cement Deva, Mircea Bobora, a declarat cu această ocazie: Organizăm evenimentul, pentru ca familiile fiecăruia dintre noi să cunoască problemele cu care ne confruntăm. Nu dorim doar să lucrăm împreună şi atât, ci să fim o echipă închegată. Vorbind despre echipa fabricii de la Deva, am reuşit performanţa să realizăm producţii de peste un milion de tone în anii 2007-2008. Odată cu contracţia de pe piaţă, sigur că şi producţia noastră a scăzut. Dacă anul trecut au fost înregistrate în jur de 750.000 de tone, în 2011, anticipăm că vom avea 800.000 de tone, cifră pe care sperăm să o menţinem constantă şi în perioada următoare. Dacă piaţa va avea o creştere, bineînţeles că ne vom replia. Un lucru este cert – nu am făcut şi nu vom face rabat de la valori. Seriozitatea este cea care ne caracterizează, atât în relaţia cu clienţii, cât şi în ceea ce priveşte producţia. Un al doilea atu îl reprezintă calitatea cimentului, neavând nici măcar o singură reclamaţie la capitolul calitate. Iar un al treilea este legat de echipa care face posibil succesul, având în componenţă oameni de excepţie. Înalta performanţă în secolul XXI este atributul echipei, nu al individualului. Referitor la investiţii, anul trecut, am finalizat un proiect ce presupune utilizarea combustibilului alternativ, în acest an, sperăm să finalizăm modernizarea zonei de expediţie a cimentului şi constant, ne ocupăm de tot ceea ce înseamnă monitorizarea relaţiei cu mediul, a subliniat Mircea Bobora.

Un jucător important pe piaţa materialelor de construcţii

HeidelbergCement este unul dintre cei mai mari investitori germani din România, cu activităţi în domeniul producţiei de ciment, betoane şi agregate. Compania Carpatcement Holding S.A. a fost înfiinţată în anul 2004, de către grupul german HeidelbergCement, prin fuziunea companiei de management Carpatcement România SRL şi a fabricilor de ciment pe care le deţinea: Bicaz, Deva şi Fieni. Totodată, grupul german constituie unul dintre cei mai mari producători de materiale de construcţii din lume, cu afaceri de 11,8 miliarde euro în 2010.