Ce spun experţii despre sistemul judeţean de gestionare a deşeurilor

02 colectare-selectivaSorina Popa

În următoarea perioadă, vor fi organizate licitaţiile pentru desemnarea operatorilor care vor funcţiona la deponeul ecologic de gunoi de la Bârcea Mare. Autorizaţia de construire a obiectivului a fost eliberată, susţine Dorin Gligor, vicepreşedintele CJ Hunedoara, ca atare, investiţia poate demara în forţă. Pentru a afla mai multe amănunte în legătură cu proiectul cofinanţat cu fonduri europene, am discutat cu Ioan Prip, directorul executiv ADI – Deşeuri Hunedoara, Alexei Atudorei, expert tehnic, membru în conducerea Asociaţiei Internaţionale a Deşeurilor Solide şi Călin Trelea, expert instituţional în cadrul acestei investiţii.
– De ce s-a ajuns să se împartă judeţul în patru zone, pentru organizarea licitaţiilor care să desemneze operatorii care vor presta în aceste zone?
Alexei Atudorei: Proiectul de management integrat al deşeurilor se face pe baza unor legi, ghiduri, care iau în considerare date existente, anumite criterii. Este vorba despre numărul populaţiei, densitatea pe kilometru pătrat, cantitatea de deşeuri generate de cetăţeni, infrastructura existentă, veniturile populaţiei şi plata pe care trebuie să o facă pentru acest serviciu. Condiţia de bază de la care se pleacă este suportabilitatea populaţiei, care este de 1,8 la sută din veniturile celor mai săraci (deci la cea mai mică). S-a încheiat un contract între Ministerul Mediului, o firmă din Grecia şi alta din Bucureşti, astfel încât s-a ajuns la concluzia că în judeţul Hunedoara se pretează să funcţioneze patru zone de unde operatorii vor colecta deşeurile şi le vor transporta la deponeul de la Bârcea Mare. Asta, ţinând cont de toate cele amintite, dar şi de distanţele care trebuie parcurse de maşinile care transportă gunoiul la deponeu, de căile de acces către acesta şi, mai ales, de cele patru staţii de sortare şi transfer existente deja în fiecare din aceste patru zone, care au fost construite prin Programul PHARE.
– Care este relaţia dintre Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară – Deşeuri Hunedoara şi primăriile din judeţ, în cadrul proiectului? Cine este, de fapt, beneficiarul investiţiei?
Ioan Prip: Beneficiarul acestui proiect este, temporar, Consiliul Judeţean Hunedoara. Era necesară o asociere între toate unităţile administrativ-teritoriale din judeţ, astfel că s-a constituit  (Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară – Deşeuri (ADI). Tehnic, dacă nu avea condiţia să existe ADI-Deşeuri, nu se putea semna contractul pentru fondurile europene necesare realizării deponeului ecologic de gunoi de la Bârcea Mare. Cele 69 de unităţi administrativ teritoriale (adică municipiile, oraşele şi comunele din judeţ) plus Consiliul Judeţean, au fiecare câte un vot în ADI-Deşeuri. Contractul de finanţare a fost semnat de către Consiliul Judeţean, ca beneficiar temporar, vizat de ADI, în numele şi pe seama unităţilor administrativ teritoriale membre ale asociaţiei. Adică, populaţia este beneficiarul investiţiei. Proiectul are două etape: una de închidere a deponeurilor neconforme. Acestea sunt gropile de gunoi de la Petrila, Aninoasa, Lupeni, Haţeg, Călan, Hunedoara, Uroi-Rapoltu Mare, Deva şi Orăştie. Groapa de la Brad s-a închis mai devreme. Dintre gropile vechi, sunt închise cea de la Călan (n.r. chiar ieri s-a finalizat procesul de închidere a gropii) şi de la Hunedoara. Celelalte sunt în fază avansată de închidere. După asta, urmează partea de construcţie a unei staţii mari de transfer şi de sortare în Valea Jiului şi, fireşte, construcţia deponeului central, a cărui primă celulă, plătită cu fonduri europene, trebuie finalizată până la sfârşitul acestui an. Apoi, tot până la sfârşitul anului, trebuie făcută selectarea operatorilor pentru administrarea deponeului central şi a celor care vor colecta deşeurile. Pentru deponeul central, selecţia o face Consiliul Judeţean Hunedoara, iar ADI se va ocupa de selectarea operatorilor care colectează gunoiul în cele patru zone în care s-a împărţit judeţul.

– Ce se întâmplă în cazurile în care o unitate administrativ teritorială vrea să se retragă din acest proiect, chiar dacă rămâne membru al ADI Hunedoara? Avem exemplul Primăriei Hunedoara, a cărei conducere a declarat că şi-a înfiinţat propriul serviciu de salubritate, vor să-şi construiască propria staţie de compost şi să-şi transporte singuri gunoiul la deponeul de la Bârcea. Adică, nu sunt de acord ca un colector zonal să opereze pe raza municipiului.
Călin Trelea: În cazul municipiului Hunedoara, situaţia reprezintă o criză, pentru că acolo, societatea de salubrizare a intrat în insolvenţă. Cei de la Hunedoara au decis să-şi înfiinţeze un serviciu de salubrizare, deşi consilierii locali au votat o hotărâre prin care îşi asumau participarea la acest proiect. De fapt, întreaga investiţie a fost concepută pe baza unor date, numărul populaţiei, cantitate de deşeuri etc. Acum, dacă aleşii din municipiul Hunedoara s-au răzgândit şi nu mai vor să ia parte la proiect, ca să depoziteze deşeurile la deponeul de la Bârcea vor trebui să plătească un preţ enorm. În plus, toate investiţiile făcute pentru municipiul Hunedoara, vor trebui rambursate de către hunedoreni Uniunii Europene. Banii nu îi ia nici ADI, nici Consiliul Judeţean. Vorbim de următoarele sume: valoarea închiderii gropii de gunoi, de 10 milioane de lei, o cotă de 15 la sută din investiţie deponeului de la Bârcea Mare, care se ridică la 94 de milioane de lei, 15 la sută din investiţiile în pubele. Una peste alta, dacă nu mai vrea să participe la proiect, Consiliul Local Hunedoara va trebui să plătească aproximativ 10 milioane de euro.

Comenteaza

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.