Ce pot să facă noile staţii de epurare Deva şi Hunedoara?

Oana Mihnea

Recent inaugurate, cele două staţii de epurare de la Deva şi Hunedoara asigură servicii de calitate în ceea ce priveşte epurarea apelor uzate, fiind modernizate la standarde europene.
Pe lângă reabilitarea staţiilor, au fost construite şi două platforme de depozitare a nămolului, care va putea fi folosit ulterior pe terenurile agricole. Însă, acesta nu poate fi utilizat de către fermieri decât după ce se iau probe din solul pe care urmează să fie depozitat, astfel încât să existe certitudinea că este benefic terenului respectiv. Până în momentul de faţă, câţiva fermieri de la Dobra şi Haţeg au beneficiat deja de câteva transporturi de nămol, costurile fiind suportate de societate din preţul plătit de cetăţeni pentru canalizare.
Datorită modului performant prin care nămolul este acum tratat, doar după ce trece prin mai multe etape de prelucrare poate fi folosit ca îngrăşământ. „Faţă de ce a fost înainte, staţia de epurare nouă are şi parte de epurare chimică şi biologică. Noi eliminăm deşeurile, grăsimile, nisipul în treapta chimică, iar în cea biologică reducem fosforul, azotul, carbonul şi alte impurităţi din apă. Tot în plus faţă de vechea staţie, avem producţie de biogaz, iar nămolul este tratat, stabilizat, mirosurile şi substanţele poluante fiind considerabil reduse. Biogazul obţinut îl folosim atât pentru energie electrică în completare pentru uzul nostru intern, cât şi energie termică pentru producţia noastră. Precizez  că în agricultură, nămolul este bun doar pentru culturile de păioase, dar nu pentru legume, fructe sau pomi fructiferi“, arată Delia Hanga, şeful Staţiei de epurare Deva.