Arhive categorii: Comunitate

Policlinica spitalului brădean are o nouă înfăţişare

Magdalena Șerban
Lucrările de modernizare a Ambula­toriului din cadrul spitalului din Brad, demarate în baza unui proiect euro­pean câştigat prin Programul Opera­ţional Regional (POR) de către muni­cipalitatea de aici sunt concentrate pe partea de interior în această perioadă, exteriorul fiind finalizat.

Un edificiu din 1973
Concomitent cu anveloparea exteri­oară a clădirii, demers bifat de ceva timp, în aripa dreaptă se execută lucrări interioare. ,,A fost refăcută instalația termică, s-a înlocuit instalația electrică pentru că era învechită, iar momentan ne aflăm în etapa de aplicare a tarche­tului pe pereți și podea (după cum prevăd normativele sanitare în vigoa­re), scurgerile de apă au fost și ele revizuire, iar lista continuă. Vorbim de instalații depășite ca uzură și forjate la maximum, așa că nu aveam nevoie de surprize și neplăceri. Cât privește cabinetele afectate de acest proces complex de reabilitare, ele continuă să deservească pacienții în locațiile în care au fost mutate, adică pe secţiile din spital. Astfel, cabinetul de Urologie, cel de ORL și cel de Chirurgie Generală activează în secția de Chirurgie Ge­nerală. Am decis să nu întrerupem circuitul consultațiilor și tratamentelor, așa încât bolnavii să fie nevoiți să meargă pe la alte unități medicale de stat sau private din județ. Și așa omul e suferind, nu e cazul să fie pus pe drumuri”, a subliniat Ioan Cobori (foto), managerul Spitalului municipal Brad.

Apel al primarului din Gurasada către cetăţenii vizaţi de Legea 231/2018

Magdalena Șerban
Administrația publică din Gurasada le amintește cetățenilor faptul că încă mai pot fi trimise cereri pentru stabilirea dreptului de proprietate, conform Legii 231/2018 care mo­difică Legea fondului funciar nr. 18/1991, termenul-limită fiind abro­gat. Până acum, totalul solicitărilor a ajuns la 216.

În implementare
Cadrul legal vizează suprafaţa de teren aferentă casei de locuit şi ane­xelor gospodăreşti, precum şi curtea şi grădina din jurul acestora care sunt evidenţiate ca atare în actele de pro­prietate, în cartea funciară, în re­gistrul agricol sau în alte documente funciare, la data intrării în cooperativa agricolă de producţie sau în lipsa acestora prin orice mijloace de probă, inclusiv declaraţii autentice de mar­tori. Totodată, în cazul terenurilor afe­rente locuinţei, care nu au fost coope­rativizate, deţinătorii sau moştenitorii acestora pot solicita emiterea titlului de proprietate, astfel: dacă solicitanţii figurează în registrele agricole sau registrele cadastrale şi în evidenţele fiscale, dacă terenul este în proprie­tatea statului român şi persoanele solicitante au calitatea de proprietari ai construcţiilor de pe terenurile care fac obiectul prezentei legi şi nu fac obiectul cererilor de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate de către alte persoane. “În ce ne privește, în total au fost depuse de la intrarea în vigoare a Legii 231 și până în prezent 216 cereri, fiind emise 110 titluri de proprietate conform preve­derilor legale. Diferența rămasă re­prezintă solicitări primite, dar fără do­cumente anexate. Au fost notificate persoanele respective, iar dacă vor veni cu actele, le vom soluționa. De asemenea, în lucru, momentan, mai sunt două cereri. Îi invit pe aceia care încă nu s-au decis sau pur și simplu din neglijență ori din lipsă de timp nu au reușit să solicite acest drept pe care statul le dă șansa să și-l dobân­dească, să nu lase să treacă timpul. Oricum, ei pot să-și facă măsurătorile solicitând serviciile unui topograf autorizat, iar când vin cu ele la primărie pot întocmi și cererea. Asta, ca formă de ajutor, să nu facă mai multe drumuri ”, a afirmat Silviu Nan (foto), primarul din Gurasada.

Bunila: Adio, depopulare!

Magdalena Șerban
Dacă acum cinci-zece ani, fluxul de nou-veniți era unul stufos la orașe, de când cu pandemia și scumpirile, e invers. Oamenii iau calea satelor. Bunila este un exemplu grăitor.

Ușor, ușor, lumea optează pentru rural
„În ultima vreme, au venit multe persoane în zona noastră care și-au achiziționat fie case, fie terenuri pentru case ce deja se află în construcție. Atât în Alun, cât și în Florese și Bunila. Au solicitat autorizații în acest sens. Cel puțin satul Alun era în pericol de depo­pulare, așa că s-au schimbat lucrurile, între timp. Probabil că natura, arealul aflat la depărtare de tumultul urban și agitația specifică orașelor sunt factori decisivi care motivează astfel de achi­ziții. Iar dacă ne uităm peste cheltuieli, la cum au crescut prețurile la gaz, curent și carburanți, adică utilități, viața la bloc devine un lux pe care mulți fie nu și-l mai permit, fie nu și-l mai doresc. Să trăiești liniștit, la pensie, cu legume și fructe din propria grădină, ouă și alte produse curate, direct de la sursă, este o dovadă de înțelepciune. Alții vor să se retragă weekend-urile ori în concedii sau sporadic, atunci când simt nevoia de odihnă și aer curat. Nu contează care sunt argumentele fiecăruia, decizia le aparține. Noi ne bucurăm că suntem pe lista lor de preferințe. Oricum, localnicii țin la ce au și nu prea mai vând. Rar unde mai găsești supra­fețe disponibile”, a afirmat Romulus Stroia (foto), primarul din Bunila.

Mașinile circulă în voie
Legat de infrastructură, drumurile nu mai sunt ca altădată, acum asfaltul a ajuns cu dărnicie și aici. Și să nu uităm de vestitul drum de marmură din Alun, unic și impresionant. De altfel, de aproape două secole oamenii din Ţinutul Pădurenilor au exploatat ca­riera de marmură a acestei localități. De aici au fost extrase blocuri de piatră folosite la construcţia Casei Poporului şi tot din Alun îşi au originea coloanele de marmură ce împodobesc vila fa­miliei Ceauşescu. „Dorim să păstrăm specificul zonei și am reabilitat prin as­faltare drumurile de interes. Chiar prin Programul Național Anghel Saligny avem depus spre finanțare un proiect al cărui obiectiv e modernizarea dru­mului din Alun. Nu cel din marmură, asta e clar. Va fi asfaltat până la cel pavat cu marmură și de acolo vom devia traseul de lucru. După ce vom termina și cu acest drum, atunci ne liniștim și noi. Mai există ulițe, capeți de străzi și străduțe, nu poate fi vorba de tot ce reprezintă cale de acces sau de circulat mai cu seamă pe jos, dar ponderea principală și de bază în­seamnă asfalt”, a mai arătat edilul. Ținând cont că alesul este printre pu­ținii din țară care se bucură de câști­garea unui program cu finanțare eur­opeană ce prevede includerea comu­nei în ruta caselor tradiționale, e nor­mal ca drumurile să fie practicabile și numai bune pentru mașinile vizitato­rilor. Altfel, adio turism. „Noi nu avem industrie, fabrici sau surse mari de venit în raza teritorială, deci turismul ne poate aduce, în viitor, beneficii multiple. E păcat de la Dumnezeu să nu exploa­tăm frumusețile meleagurilor. Am fost admiși în ruta caselor tradiționale, iar din cele 16 documentații acceptate pe plan național, din județul nostru mai este și Lelese. De acum încolo, ne vom concentra foarte tare pe acest do­meniu. Pe lângă simbolul nostru su­prem, Drăgan Munteanu, zona are po­tențial și patrimoniu ce trebuie promo­vate”, a încheiat Romulus Stroia.

Pui: Eforturi pentru a nu se stinge lumina

Magdalena Șerban
Din păcate, toată lumea e afectată de majorarea tarifelor la utilități. Nu doar persoanele fizice și juridice, ci chiar și instituțiile publice. Prin ur­mare, unii edili au luat măsuri. Doar unii, că alții nu par deloc impulsionați de valorile la facturi. La Pui, se strânge cureaua și totodată s-a obți­nut finanțare pentru revitalizarea și modernizarea iluminatului stradal.

Lămpi economice
„Nu știm încă dacă vom organiza Zilele Comunei în acest an. Nu pentru că nu ne-am dori, ci din cauza banilor. Avem cheltuieli majorate, în compa­rație cu anii precedenți. Spre exem­plu, la energia electrică, de la 15.000 de lei factura lunară în perioada iernii, a ajuns la peste 60.000 de lei. În ianuarie 2022 atât am avut, peste 60.000 de lei. De la primărie la că­mine culturale, stații de tratare și alte locații pe care le avem, cărora li se adaugă peste 1.000 de corpuri de iluminat public, totul înseamnă con­sum, deci cheltuială. Diferențele sunt uriașe față de 2020 sau alți ani de referință. De asta urmează ca după 1 iulie să punem în aplicare un proiect câștigat din fonduri de mediu ce prevede înlocuirea vechilor lămpi stra­dale cu unele noi, pe bază de led, ce vor genera consum redus și auto­mat plăți diminuate. Ne punem spe­ranța că se va simți la buzunarul primăriei acest lucru și poate ne mai debarasăm măcar de o mică parte din această povară pe care o întâmpinăm lună de lună. Sunt vreo 700-800 de lămpi care vor fi înlocuite. Am semnat contractul de finanțare, iar demersul ajunge la un milion de lei. Este o in­vestiție esențială. Chiar dacă suntem o comună mare, veniturile proprii sunt mici. Dar reparații, modernizări, obiective noi și multe altele trebuie să facem pentru a nu stagna sau, mai rău, să rămânem în urmă. Mai pe axele europene, mai pe cele guverna­mentale, pe unde se ivește câte ceva, depunem documentații. Trebuie să atra­gem fonduri. Orice pas faci, im­plică bani”, a afirmat Victor Stoica (foto), primarul din Pui. De amintit că programul finanţat de AFM poate ajuta până la 750 de localităţi din România, conform Ministerului Me­diului. Estimarea este că, la finalul implementării, aproape 7 milioane de români vor beneficia de un sistem de iluminat public stradal modern, de bună calitate, mai puţin poluant şi mai ieftin. Odată cu noile tehnologii, se va realiza o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, iar facturile plătite de către primării pentru iluminatul public vor scădea cu până la 80%.

Viorel Sălan: “Pentru noi, românii, Aurel Vlaicu a fost și va rămâne totdeauna un geniu al aviației românești”

Duminică,26 iunie, a avut loc în satul Aurel Vlaicu, oraşul Geoagiu, evenimentul cultural-comemorativ “Ziua Aviaţiei”. Acţi­u­nea fost dedicată pionierului Avi­aţiei Române, Aurel Vlaicu.
Au participat primarul orașului Geoagiu, Vasile Cărăguț, viceprimarul Carmen Călugăr, deputații Natalia Intotero, Viorel Sălan și Ilie Toma, administratorul public Costel Avram din partea Consiliului Jude­țean Hunedoara, subpre­fectul Gheorghe Bogdan Urdea, consilieri județeni, reprezentanți ai institu­țiilor deconcentrate, re­pre­zentanți ai forțelor aeriene.
S-a ţinut o slujbă de pomenire în memoria lui Aurel Vlaicu, au fost depuse coroane de flori la monumentul ridicat şi dedicat lui, iar o parte dintre invitaţi au onorat amintirea aviatorului-erou în câteva cuvinte. Cu sprijinul Ministerului Apărării Naţionale, în încheiere a avut loc şi un scurt miting aviatic.
“Curajos, modest, ambițios, talentat, patriot și, mai presus de toate, creativ, Aurel Vlaicu a avut mereu un singur vis: să zboare. Şi, în cele din urmă, a zburat. Cea mai ambiţioasă provocare a fost temerara tentativă de a trece în zbor peste Carpaţi. Din păcate, această dorinţă a lui Aurel Vlaicu nu s-a împlinit şi acest destin valoros a fost frânt prea timpuriu”, ne-a declarat deputatul PSD Viorel Salan, secretarul Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Camera Deputaţilor, prezent la eveniment.
“Pentru noi, românii, Aurel Vlaicu a fost și va rămâne pentru totdeauna un geniu al aviației românești. Nu l-am uitat şi îl cinstim în continuare. Ca o recunoaştere a meritelor sale, azi, îi poartă numele Aeroportul Inter­naţional Băneasa, Liceul teoretic din Orăştie, Liceul tehnologic din Lugoj, Şcoala Gimnazială din Feteşti, o stradă din Bucureşti, o localitate din judeţul Mureş şi lista poate continua încă mult timp. Aurel Vlaicu a fost unul dintre românii care şi-a urmat visul cu multă pasiune, perseverenţă şi determinare. Viaţa lui rămâne în continuare un destin exemplar şi un model pentru tinerii de azi”, a adăugat el.

Românii care vor să se întoarcă acasă cu copiii lor vor avea parte de îndrumare și sprijin în școli!

Familiile de români care aleg să revină în țară nu au nici o problemă cu reinte­grarea copiilor lor în școlile noastre. Copiii vor beneficia de ore suplimentare, vor avea asistență socială.
„În Camera Depu­taț­ilor am adoptat Pro­iectul de Lege pentru susținerea integrării ele­vilor români care se reîntorc în țară. Ce pre­vede inițiativa?
Crearea unor grupe de acomodare pentru elevii șco­larizați anterior în străi­nătate, în cadrul că­ro­­ra elevii să bene­ficieze de cursuri de lim­bă, cultură și civi­lizație română, în paralel cu orele de curs obli­gatorii.
Înscrierea în grupele de acomodare și parti­ci­­pa­rea la cursuri ar urma să se facă pe tot par­cur­­sul anului.
Grupele de acomoda­re se în funcție de nece­si­tățile locale, la cererea inspectoratelor, a părin­ți­lor sau tutorilor legali, în condițiile legii
Finanțarea învăță­mân­tului pentru persoa­nele anterior școlarizate în străinătate, pre­cum și a pachetului de acțiuni de asistență, consiliere psiho­pedagogică, ate­liere, tabere și alte activități extracu­rricu­lare este asigurată de Ministerul Educației, din fondurile aloca­te din bugetul de stat
Cheltuielile efectuate se pot acoperi și din fonduri externe neram­bur­sabile, în limita sumelor alocate și în con­for­mitate cu preve­derile și regu­lile de eligi­bilitate aplicabile.
Felicitări celor care au sus­ținut acest proiect de Lege, care sunt convinsă că va avea un parcurs pozitiv și în Senatul României!”, a declarat Natalia Intotero (foto), deputat PSD de Hunedoara, preșe­dintele Comisiei pentru Învățământ din Camera Depu­taților.

Pe urmele lui Constantin Daicoviciu

Pentru că cetatea dacică Piatra Roșie se află în prezent în administrarea Direcției Generale de Administrarea Monumente și promovare Turistică (DGAMPT) Hunedoara, din subordinea Consiliului Județean, aici se execută săpături arheologice pentru identificarea unor obiective de pe vremea strămoșilor noștri.

Construcții elaborate
“Lucrările se desfășoară în cetatea dacică de Ia Luncani-Piatra Roșie, unul dintre siturile emblematice ale ansamblului, datorită peisajului aparte, topografiei monumentelor antice, precum și importanței obiectelor descoperite. Unul dintre obiectivele campaniei din 2022 constă în documentarea clădirii cu absidă de pe Terasa I, unde cercetările anterioare au dezvăluit un plan complex al edificiului cu arhitectură monumentală. A doua unitate de săpătură a fost deschisă pe platoul cetății, în par­­tea nordică a con­­strucției k-o i­den­­tifi­cate în anul 1949 de colectivul condus de Constan­tin Daicoviciu. Extin­derea cercetărilor se impune pentru a documenta în de­taliu planimetria și pentru a strânge date cu privire Ia funcți­onalitatea acestei construcții elaborate. Cercetările arheologice coordonate de Universitatea Babeș-Bolyai sunt finanțate de către Consiliul Județean Hunedoara (Direcția Generală de Administrare Monumente și Promovare Turistică), în cadrul colaborării cu Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei – Cluj-Napoca,
Muzeul Civilizației Dacice și Romane – Deva, Muzeul Județean Mureș și Institutul de Arheologie Vasile Pârvan — București”, susţine Radu Barb, directorul general al DGAMPT Hunedoara.
În anul 2020, în Parlament s-a votat ca și cetățile dacice Costeşti – Blidaru, Costeşti – Cetăţuie, Luncani – Piatra Roşie să intre în administrarea Consiliului Judeţean Hunedoara, după ce Sarmizegetusa Regia se află din 2012 în administrarea instituției județene.

Mândri de tradițiile noastre!

Cu mic, cu mare, a fost sărbătorită Ziua Iei, în Parcul cetate din Deva. Un eveniment organizat ca la carte de cei de la Consiliul Județean Hunedoara.
„Am sărbătorit ((Ziua Universală a Iei)) printr-un eveniment care a adus împreună în Parcul Cetate din Deva ansambluri din diferite zone ale județului Hunedoara, artiști, producători locali, artizani și oameni care iubesc tradițiile noastre. ((În ie, cu mândrie)) eveniment organizat de Consiliul județean Hunedoara, Direcția Generală de Administrare Monumente și Promovare Turistică Hunedoara, în colaborare cu Centrul de Cultură și Artă al județului Hunedoara și Asociația Producătorilor de Produse Tradiționale și Ecologice Hunedoara, a fost ocazia perfectă pentru a celebra acest obiect vestimentar extraordinar, ia noastră românească, și pentru a-i acorda importanța pe care o merită”, a declarat Radu Barb, directorul general al DGAMPT Hunedoara. (A. Năstase)

Investiții de top, în comuna Lăpugiu de Jos

Magdalena Șerban
Vineri, în satul Cosești, ce aparține de comuna Lăpugiu de Jos, a avut loc prezentarea unei investiții moderne în sectorul zootehnic, menită să le asigure crescătorilor de ovine rapiditate în obținerea și colectarea lânii. La manifestare a participat prefectul județului, Călin Petru Marian, însă de această dată în special în calitate de inginer agronom. Tot aici există și o cultură de afini, precum și un centru de procesare.

Timp redus, efort minim și rezultate maxime
„Mă bucur pentru fiecare investiție în agricultura hunedoreană, mai ales când e realizată de către întreprinzători în sectorul zootehnic, cu ajutorul fondurilor europene. Această firmă a avut ideea de a achiziționa mașini electrice de performanță în ceea ce privește tunsul oilor, iar în același timp a dorit să scurteze lanțul de valorificare a lânii. Acesta este viitorul pe care încercăm să-l insuflăm fermierilor și crescătorilor de ovine. Este cu mult mai simplu decât să tundă manual, iar procedura este mai calitativă pentru că lâna rezultată poate fi procesată mai ușor. În același timp ne aflăm și în cadrul unei plantații de afini, pe partea de producție de fructe de pădure. La fel, e un proiect demarat din fonduri europene, prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale – AFIR. Constituie un obiectiv integrat prin care se culeg, apoi se transformă, prin fabrică, în dulcețuri și sucuri, ajungând astfel cu valoare adăugată mult mai mare pe masa consumatorilor. Îi felicit pentru întreaga activitate și le doresc succes”, a declarat prefectul Călin Petru Marian.

Pot ajuta și alți fermieri
„E o idee gândită de ceva timp. Fiind crescători de ovine, ne tot loveam de această problemă cu tunsul. Pentru a face totul manual, e nevoie de mulți oameni pe care nu prea îi mai găsim. Văzând care e situația, am decis să facem pasul acesta. Suntem la început, am achiziționat doar două mașini, e primul an când suntem automatizați, dar suntem foarte mulțumiți pentru că funcționează bine și vom merge mai departe. Nu doar noi ne lovim de asemenea probleme, ci se regăsesc la nivel zonal și național. Așa că, serviciul nostru îl oferim, contracost, și altor fermieri. Asta e și ideea. Noi facem niște bănuți, iar ei ne dorim să fie mulțumiți de prestația noastră, deci câștigul să fie unul comun”, a arătat Daniel Dorog, care împreună cu soția sa a înființat această afacere, prin societatea Bibi Business Group.

Fără conservanți!
Legat de afine, cele de calitatea I sunt vândute ca segment premium (în acest sens s-au pus bazele, împreună cu alți proprietari de plantații, unei cooperative agricole – Afini de la munte). Ceea ce rămâne se procesează în cadrul unei fabrici dedicate, rezultând dulceață. Având o astfel de linie de producție, paletarul de adresabilitate a fost lărgit, abordându-se, ca materie primă, și alte fructe precum căpșunele pentru dulceață și merele pentru suc. După ce se vor acoperi suficient de mult canalele interne de distribuție, se targetează exportul. Un alt aspect important este că prin activitatea de aici, se creează locuri de muncă atât de necesare pentru vremurile în care trăim. ,, Deși e un fruct destul de pretențios, tehnologia existentă la ora actuală face să se poată preta la orice zonă. (…) Aducem oameni la cules din toată comuna, dar și din cele învecinate”, a mai precizat Daniel Dorog. Cei interesați de produse de calitate, fără conservanți, nu doar gustoase, ci mai cu seamă sănătoase, le pot găsi sub brand-ul AfiNatura.

Luncoiu de Jos: Iluminat public inteligent, din fonduri de mediu

Magdalena Șerban
Conducerea comunei Luncoiu de Jos parcă a prevestit scumpirile practicate de ceva vreme în cazul consumului de energie electrică. Asta, deoarece a accesat și totodată a câștigat și implementat pe fonduri de mediu un proiect menit să reducă valorile la facturile aferente ilumina­tului public.

Plus extinderi
„Este clar că nu aveam cum să anti­ci­păm modul în care deja s-au schim­bat lucrurile și, mai ales, cât de mult se va majora tariful la energie, însă am urmărit să facem economii la buget prin înlocuirea vechilor lămpi stradale cu unele noi, moderne, pe bază de led și cu funcție inteligentă. Crescând prețul la KW, ne-ar fi dărâmat financiar în pre­zent. E posibil să fi rămas cu restanțe și ne-ar fi presat fantastic la capitolul cheltuieli. Am reușit să cuprin­dem în proiect o parte din sate (Luncoiu de Jos, Stejărel și parțial Podele) și vrem să depunem un altul pentru a acoperi și restul localităților aparținătoare plus extinderile care mai trebuie făcute, adică în Valea Mare și Valea Lungă, unde există stâlpi, dar nu e rețea. E destul de întinsă suprafața, una însem­nând 7 kilometri și cealaltă vreo 4 kilo­metri. Nu sunt extrem de multe case în zonele acelea, dar corect ar fi ca toți ce­tă­țenii să aibă drepturi egale, aceleași utilități și facilități și să nu se facă nici un fel de diferență. Spre acolo țintim. Se tot construiesc case și cabane în zonă și se achiziționează terenuri, așa că dorim să venim în sprijinul proprie­tarilor. Am pus noi niște lămpi solare, dar fiind perimetru întunecos, nu prea bate soarele și nu se încarcă. Deci nici lumină nu produc. Per total au fost montate vreo 500 de lămpi în baza investiției și s-au mo­dernizat punctele respective, reduce­rea intensității lu­minoase fâcându-se în mod automat pe timpul nopții. S-a lucrat pe rețeaua ENEL. Proiectul aces­ta al doilea îl vom depune în se­siunea II și tot pe fonduri de mediu. Este o ușă care ni se deschide și nu vrem să o închidem fără să avem succes și împliniri. Prin urmare, vom rezolva și acest aspect adminis­trativ. Bineînțeles, alături de celelalte“, a afirmat primarul din Luncoiu de Jos, Călin Dud (foto). De altfel, edilul este obișnuit să fie un deschizător de dru­muri, luând în considerare că a bifat și un program de importanță majoră pentru conectarea cu lumea întreagă. Acum, orice străduță de aici poate fi găsită de către aplicațiile de navigație. După cum se știe, în temeiul HGR nr. 777/2016 privind structura, organi­zarea şi funcţionarea Registrului Elec­tronic Naţional al Nomenclaturilor Stra­dale (RENNS), primăriile au obli­gaţia să actualizeze elementele speci­fice no­menclaturii stradale şi să le introducă în RENNS, conform dispozi­ţiilor Legii cadastrului şi publicităţii imo­biliare. Evident, poți număra pe degete câți aleși au făcut asta în județ. Și nu unii de comună. Așa că Luncoiu de Jos e de top.

Devenii, anunţaţi din timp de lucrările edilitare din oraş

Magdalena Șerban
Conducerea Serviciului Public de Întreţinere şi Gospodărire Municipală Deva (S.P.Î.G.M) a decis să apeleze la contul de Facebook al instituției pent­ru a anunța cetățenii care sunt cartie­rele în care se vor desfășura acțiuni de cosit, reparații și întreținere, astfel încât aceștia să nu parcheze în zona respectivă, într-un anumit interval orar.

Precauți
„Pentru a preveni orice fel de pericol legat de autoturisme și nu numai, am considerat că e mai bine să sporim comunicarea online, postând locațiile în care executăm activitatea de cosit, cu echipele de muncitori. Iar aici intră în discuție atât perimetrul din vecinătatea spațiilor de joacă, cât și în spatele blo­curilor, nu doar partea stradală, plus lu­crările de întreținere și curățire, montare suporți pentru flori, cișmele, întreținere fântâni arteziene și sisteme de irigații, reparații echipamente din spațiile de joacă, reparații/intervenții iluminat pu­blic din parcuri, refacerea marcajului rutier, etc. Tocmai pentru a facilita acce­sul și desfășurarea acestor acțiuni, îi rugăm se evite parcarea autoturismelor în intervalul orar 07:30 – 15:30, in zonele menționate, zilnic. În acest mod sperăm să fim în contact permanent cu devenii și totodată să le transmitem informații în timp util“, a afirmat Irinel Faur (foto), directorul SPÎGM Deva. Acesta a rea­mintit că se pot primi sugestii, propuneri sau opinii, la numărul de tel. 0254-233.588. Printre zonele din oraș incluse și, totodată, bifate în planul ultimelor zile se regăsesc Strada Mihai Viteazul, Parc și zona de agrement Bejan, Parc Cetate, Strada Carpați, Strada Oituz, Bulevardul Iuliu Maniu, Strada Titu Maiorescu, Bulevardul Nicolae Bălcescu, Strada Minerului, Stadion, Strada Horea, Aleea Jiului, Zona Lido, Aleea Romanilor, Bulevardul 1 Decembrie, zona Cepromin, Bulevardul 22 Decembrie, Strada Mihai Eminescu, Strada Axente Sever, Aleea Armatei, Aleea Militarilor, Cartier Dacia, Aleea Moților, DN7, Aleea Salcâmilor, Aleea Teilor, Cartier Grigorescu, Aleea Crișului, Aleea Nuferilor, Zona Miorița, Aleea Crinilor, Aleea Lalelelor, Strada Scărișoara, Strada Ion Creangă, Strada General Averescu, Strada Griviței, Strada Progresului, Strada George Enescu, Strada Cuza Vodă, Aleea Panseluțelor, Strada Gheorghe Doja, Strada Violetelor, Aleea Neptun, Aleea Saturn, Strada Bejan, Strada Crișului, Strada Streiului, Strada Cioclovina, Aleea Crizantemelor, zona sensului giratoriu de la Sântuhalm, Parc Opera, Strada I. Corvin, Strada D. Zamfirescu, Zona IPH, Zona Casei de Cultură, Cinema Patria, Aleea Salcâmilor, Strada Barbu Lăutaru, Piața Arras, Cartier Gojdu și multe altele.

Adoptaţi un maidanez, nu vă costă nimic!

În acest moment, sunt sute de maidanezi în adăposturile Asociației Serviciul Județean pentru Ocrotirea Animalelor fără Stăpân. Adopţia câi­ni­lor se face gratuit, pe baza unei de­claraţii-angajament.

Ce suprafață trebuie să aibă locuința
Imediat ce câinele a fost cazat în adă­postul public, se poate depune cerere pentru adopția acestuia. Preluarea animalului de către adoptator se poate face începând cu a 8-a zi lucrătoare din momentul cazării câinelui în adăpost, dacă acesta nu a fost revendicat.
În cazul în care câinele adoptat va fi ţinut într-un spaţiu deschis aflat pe proprietatea privată, adoptatorul trebuie să facă dovada proprietăţii sau posesiei unei suprafeţe de teren care să permită amplasarea unor padocuri sau a unor cuşti.
În cazul în care maidanezul adoptat va fi adăpostit într-un apartament la bloc, noul proprietar trebuie să facă dovada existenţei unei suprafeţe locative de minimum 2,5 metri pătraţi pentru fie­care câine adoptat.
Persoana care adoptă mai mult de 2 câini din adăposturile publice şi îi adă­pos­teşte într-un bloc de locuinţe în care există asociaţie de proprietari, aceasta trebuie să prezinte la momentul depu­nerii cererii de adopţie acordul acesteia.
În cazul în care persoana care adoptă mai mult de 2 câini din adăposturile pu­blice şi îi adăposteşte într-un imobil, altul decât bloc de locuinţe declarat an­terior, în care locuiesc mai multe per­soane, aceasta trebuie să prezinte în momentul depunerii cererii de adopţie şi acordul vecinilor.

Orăştie îşi reclădeşte vechea fortăreaţă, cu bani europeni

Magdalena Șerban

O municipalitate care își respectă comunitatea va face tot posibilul să pună în valoare patrimoniul local. Fie că vorbim de cel cultural, fie de cel istoric sau natural, identitatea este dată de vechile valori autohtone.
De aceea, unul dintre proiectele de suflet ale primarului din Orăștie, Ovidiu Laurențiu Bălan, rămâne programul de conservare, protejare si valorificare a Cetății.

În implementare
„La ora actuală, se execută consolidări la zidurile cetății prin lucrări de curățire, rostuire, injectări la suprastructură, de­co­pertarea zidurilor în vederea com­pletării și aducerii la cota inițială, sistema­tizare în incinta cetății și aducerea terenului la cota inițială de călcare prin de­copertare. Toate acestea sunt supra­vegheate arheologic, până la finalizarea proiectului. În perioada următoare, se vor executa lucrări la turnul de Sud prin consolidare, restaurare și reconstruire pentru aducerea lui la starea inițială și montarearea unei șarpante din lemn, cu învelitoare ceramică. Valoarea totală a proiectului este de 22.489.168 de lei, din care finanțarea neram­bursabilă este de 20.853.828 de lei, urmând a se ajusta prețurile cu materialele, echipamentele și dotările în funcție de legislația în vigoare. În cadrul demersului, municipiul Orăștie are calitatea de Solicitant, Pa­rohia Reformata Orăștie este Partener și Parohia Evanghelica C.A. Orăștie este tot Partener. Știm că prin ceea ce se în­tâmplă în teren se produce un disconfort în rândul populației, însă avem convin­ge­rea că se găsește înțelegere. Din păcate, nu poți face ceva constructiv fără să existe efort comun și un mic preț de plătit. Însă rezultatele vor fi pentru un întreg viitor,” a subliniat edilul-șef Ovidiu Laurențiu Bălan.

Istorie printre ziduri
Potrivit documentației tehnice, inves­tiția implică lucrări de reîntregire si re­cons­tituire a zidurilor si turnurilor cetății, amenajări exterioare (pavaje și pietonal)/ mobilier urban, iluminat în perimetrul cetății și al circuitului de vizitare, sistem de colectare a apelor pluviale în vederea valorificării durabile în acord cu statutul său istoric cu valențe naționale, dar și pro­movarea turistică prin introducerea în circuitul public. În urma cercetării arheologice preventive efectuate s-au descoperit 30 de morminte, o groapă de var, șanț de mari dimensiuni al unei conducte ceramice, un șanț de apărare al cetății, ziduri contem­porane, fundația unui turn circular în zona NE, cât și numeroase materiale arheologice, frag­mente ceramice, de sticlă, metalice, ma­terial lemnos, piele, cărbune și chiar un fragment de piatră profilată, gotică, cea mai veche descoperire fiind șantul de apărare care aparține cronologic seco­lului XIII. Raportul de cercetare arheolo­gică a fost depus la Direcția Județeană pentru Cultură Hunedoara și în urma analizării acestuia se va emite Certifi­catul de descărcare arheo­logică. De ase­menea, se vor conserva și integra în pro­iectul de restaurare turnul descoperit pe colțul de NE al cetății, cât și diferite descoperiri arheologice. Cetatea Orăștiei a fost construită în jurul anului 1300, însă a fost atestată documentar în 1544 de către Sebastian Munster, iar prin 1560 de către Giovanandrea Gromo. Fortă­reaţa era foarte bine proiectată şi solidă, iar aici se retrăgeau localnicii oraşului cu ocazia invaziilor tătare şi, mai târziu, ale turcilor. Cetatea cuprinde un spațiu re­strâns, fiind considerată mai mult o bise­rică fortificată, decât o incintă oră­șeneas­că. Lucrurile se vor schimba radical.

A fost finalizat proiectul de reabilitare reţele apă la Petrila

Adriana Năstase
În 23 iunie 2022 s-a făcut recepția la finalizarea lucrărilor executate în cadrul contractului „Reabilitarea rețelelor de apă și canalizare Petrila”, un contract semnat de Apa Serv Valea Jiului, în calitate de beneficiar și antreprenorul SC Zona D SRL.

Ce a însemnat acest contract?
Este vorba despre reabilitarea sis­temelor de alimentare cu apă și de canalizare în Petrila, pentru îmbună­tățirea serviciilor de apă și canalizare furnizate populației. Asta, în confor­mitate cu standardele de calitate ale UE și pentru asigurarea continuității serviciului de alimentare cu apă 24 de ore din 24.
Lucrările au început în toamna anu­lui 2019. Valoarea investiției este de 31 milioane de lei. Finanțarea con­tractului a fost asigurată din bugetul proiectului „Modernizarea infrastruc­turii de apă și apă uzată în județul Hunedoara (Valea Jiului) 2014-2020”, respectiv 85 la sută finanțare neram­bursabilă acordată de Comisia Euro­peană prin Fondul de Coeziune, 13 la sută finanțare de la bugetul de stat și 2 la sută din bugetul local.
Obiectivul general al proiectului este creșterea nivelului de colectare și epurare a apelor uzate urbane, pre­cum și a gradului de asigurare a ali­mentării cu apă potabilă a popula­ției din Valea Jiului.
Proiectul presupune investiții ma­jore în serviciile de alimentare cu apă și ca­nalizare, lucrările de moderni­zare fiind derulate pe aria a șase localități din zona de operare a Apa Serv Valea Jiului, Petroșani, Lupeni, Vulcan, Aninoasa, Petrila și Uricani. Contractul de finan­țare a fost semnat ăn 2017 și are o va­loare totală de 384.329.650 de lei.

Şeful ANAF a găsit o metodă inedită: Cum vor fi convinşi profesorii, care dau meditaţii, să-şi plătească impozitele

Profesorii ar putea fi atenționați prin SMS, atunci când nu-și declară veniturile din meditații, a anunțat președintele ANAF, Lucian Heiuș, iar demersul s-ar putea concretiza de anul viitor. Măsura s-ar putea aplica atât profesorilor, cât și vloggerilor și creatorilor de conținut.

Le spune ce trebuie să facă
Lucian Heiuș și-a exprimat dorința ca din 2023 ANAF să aibă un sistem performant prin care să trimită un SMS către profesorii care oferă meditații, pentru a le atrage atenția că nu este legal și că reprezintă o infrac­țiune, dacă primesc bani de la părinții copiilor și nu plătesc impozit pe ei.
„Vă dau un exemplu de reclamație: am dat milioane la profesor și copilul meu a picat bacul. Se supără părin­tele, sună la Telverde al ANAF și re­clamă. Când ai primit o asemenea reclamație, ești obligat să te duci să verifici”, a spus președintele ANAF.
„Sunt multe persoane care obțin venituri din acest gen de activități, care sunt mai noi. Mulți dintre ei sunt foarte tineri, poate nu au înțeles că trebuie declarate veniturile. Vreau ca anul viitor, la foarte multe categorii de contribuabili de acest gen, ANAF să le trimită informări în scris, să le spu­nem ce trebuie să facă. Eu cred foarte mult și în educarea contribuabilului”, a mai spus Lucian Heiuș.

Un singur elev din judeţ a obţinut media 10 la Evaluarea Naţională

Ieri au fost afișate rezultatele la Evaluarea Națională. Dintre cei 2.588 candidați din județul nostru, 2.110 au obținut medii mai mari sau egale cu 5, adică 81,53 la sută față de 75,2 la sută, procentul mediilor mai mari sau egale cu 5, înregistrate anul școlar precedent și față de 75,64 la sută procentul mediilor mai mari sau egale cu 5 înregistrate în anul școlar 2019-2020, înainte de contestații.

Rezultatele finale, în 30 iunie
Rata de participare a fost de 91,44 la sută, 2.588 de candidați prezenți, dintr-un total de 2.734 de elevi înscriși.
La proba de Limba și literatura ro­mână au fost prezenți 2.599 absol­venți. Dintre aceștia, 2.247 (86,45 la sută) au obținut note peste sau egale cu 5, iar 4 candidați au obținut nota 10. Elevii cu 10 sunt de la Colegiul Econo­mic Emanuil Gojdu Hunedoara, Cole­giul Național Pedagogic Regina Maria Deva, Liceul Teoretic I. C. Brătianu Hațeg și Școala Gimnazială Andrei Șaguna Deva.
La proba de Matematică, au fost prezenți 2.591, dintre care 1.931 can­didați (74,52 la sută) au note peste sau egale cu 5, iar 19 candidați au obținut nota 10. Aceștia din urmă sunt de de la Colegiul Național Decebal Deva, 3 elevi de la Liceul Teoretic I.C. Brătianu Hațeg, 3 elevi de la Școala Gimnazială Andrei Șaguna Deva,2 elevi de la Liceul de Informatică Traian Lalescu Hunedoara și câte un elev de la: Colegiul Național Iancu de Hunedoara, Colegiul Național Pegadogic Regina Maria Deva, Liceul Teoretic Aurel Vlaicu Orăștie, Colegiul Național Mihai Eminescu Petroșani, Școala Gimnazială Dobra, Școala Gim­nazială I.G. Duca Petroșani și Școala Gimnazială Nr. 4 Vulcan.
La proba de Limba și literatura ma­ternă, au fost prezenți 75 de candidați. 72 dintre aceștia (96 la sută) au obținut note peste sau egale cu 5.
Nici un candidat nu a fost eliminat din examen.
Un singur elev, de fapt o elevă, a obținut media 10 la Evaluarea Națio­nală, este vorba de Iulia Andrei, de la Liceul Teoretic I.C. Brătianu Hațeg.
Rezultatele finale vor fi afișate în data de 30 iunie 2022.
Reamintim că media generală de admitere, (calculată considerând 80 la sută media de la evaluarea națională și respectiv 20 la sută media anilor de gimnaziu), urmează să fie afișată după finalizarea contestațiilor.

„My Fair Lady” la Teatrul din Petroşani, în cadrul Festivalului Opera Nights

Unul dintre cele mai apreciate evenimente culturale organizate în județ, revine în acest an cu o ediție cu totul specială! Patru spectacole de înaltă ținută vor fi organizate în trei localități ale județului, în locații spe­ciale, oferind astfel posibilitatea tu­turor iubitorilor de operă să asiste la punerea în scenă a unor capo­dopere ale culturii.
Spectacolele din cadrul Festivalului Internațional de Operă “Opera Nights” se vor desfășura în localitățile Deva, Hunedoara și Petroșani după urmă­torul program: 28 iulie 2022 – ora 19.00 Musicalul „My Fair Lady” (Frederik Loewe) – sala Teatrului Dramatic “I. D. Sîrbu” din Petroșani:
– 29 iulie 2022 – ora 21.00, „Rigoletto” (Giuseppe Verdi) – curtea exterioară a Castelului Corvinilor din Hunedoara;
– 30 iulie 2022 – ora 21.00, „Cavalleria Rusticana” (Pietro Mascagni), „Pagliacci” (Ruggero Leoncavallo) curtea exterioară a Castelului Corvi­nilor din Hunedoara;
– 31 iulie 2022 – ora 21.00 „La Traviata” (Giuseppe Verdi) – curtea interioară a Consiliului Județean Hunedoara (Deva).
În cadrul evenimentului, publicul va avea ocazia să reîntâlnească nume de referință din muzica clasică și de operă din țară și străinătate. Ansamblul orchestră-balet-cor al Teatrului Național de Operă și Balet “Oleg Danovski” din Constanța, condus de dirijori din Tokyo, București și Constanța va acompania soliștii din Tokyo, București, Brașov și Constanța. Directoarea artistică a festivalului este soprana Daniela Vlădescu.
Evenimentul este organizat cu sprijinul instituțiilor culturale din subordinea Consiliului Județean Hunedoara. Intrarea publicului este liberă, în limita locurilor dis­ponibile.
Intrarea la Musicalul „My Fair Lady” (Frederik Loewe) ce va avea loc în data de 28 iulie 2022 la sala Teatrului Dramatic “Ion. D. Sîrbu” din Petroșani se face doar pe bază de invitație!
Rezervări se pot face la nu­mărul de telefon 0254541154.
Invitațiile se pot ridica de la Agenția Teatrului începând cu data de 28 iunie 2022.

Cei mai buni 140 de piloţi de parapantă din lume vin la Clopotiva. Se va filma pentru Netflix şi BBC

Magdalena Șerban

E greu să păstorești, ca primar, o comună mare, cu multe provocări administrative. Dar când Dumnezeu a binecuvântat-o cu locuri de vis, vi­zitatorii aduc, la rândul lor, binecu­vântări. La Clopotiva, în următoarea perioadă va fi activ cel mai fierbinte punct mondial al parapantiștilor. Ba mai mult, va fi de răsunet.

Nivel național, urmat de internațional
„SkyTribe XC Romanian&Moldovian Open 2022 este evenimentul tradițio­nal de zbor Cross Country al SkyTribe Paragliding Club. Ediția 2022 are 6 zile de competiție, se află în desfășurare și este, de asemenea, o bună oportu­nitate de antrenament pentru Cupa Mondială Clopotiva, România 2022, care începe imediat după SXC202, care se va finaliza sâmbătă. Ce e foarte important este însă că pentru prima oară la Clopotiva, pe lângă acest cam­pionat național de parapantă (axat pe zbor de distanță, adică 100 de kilometri – probă zilnică), va avea loc și un eveniment de o asemenea anver­gură internațională. Așteptăm cei mai buni 140 de piloți din lume pentru că aici va rula o etapă de Cupă Mondială. Inițial, pe lista celor înscriși la Cupa Mondială au fost din 40 de țări, însă din pricina condițiilor și a contextului actual, unii piloți din Rusia, Ucraina, chiar și cei din Republica Moldova au întâmpinat dificultăți. Rușii au renunțat, ucrainienii nu au mai putut să ajungă, la fel și cei din Republica Moldova”, a precizat Valentin Nagy, președintele Clubul Sportiv SkyTribe. De menționat că SkyTribe este un Club Sportiv de Parapantă, afiliat la Federația Aeronau­tică Internațională, înființat în anul 2012 la Timișoara, prin inițiativa a trei membri fondatori.
Pe aripile vântului
Pe lângă organizatorii Cupei Mon­diale, o prezență deosebită va fi cea a unei reprezentante a Cross Country Magazine, impresionată de activitatea sportivă și zonă. De asemenea, invitat special este producătorul BBC, jur­nalistul britanic Charlie Ottley, reali­zatorul Wild Carpathia şi Flavors of Romania, omul care prin documenta­rele sale cu siguranță a făcut mai multă reclamă României peste hotare decât au reuşit toate guvernele de după 1990. „Încercăm să le facem cunos­cute cele mai grăitoare obiective ale ju­dețului, video-urile lor contând mult în promovarea locurilor. Vor fi cei mai buni promotori. De altfel, chiar un epi­sod pentru serialul Flavors of Romania va fi făcut la Clopotiva, cu parapante, oamenii care trăiesc aici, etc. Va fi difu­zat și pe BBC”, a punctat președintele.

Contează poziționarea
Legat de motivația care stă la baza orientării către Clopotiva, ce face parte din Parcul Național Retezat, unul dintre cele mai înalte și mai frumoase lanțuri muntoase din România, alegerea nu este nicidecum întâmplătoare. „Partea aceasta de județ are foarte mult spațiu aerian fără restricții de zbor, ceea ce în partea de vest a țării nu avem, spațiile aeriene fiind folosite de aviația comercială. La fel se întâmplă și în zona Cluj, Sibiu, așa va fi și în zona Brașov, etc. La Clopotiva am creat un centru de examinare națională pentru elevii din toată țara (avem examinatori și instruc­tori, în permanență), care vin alături se instructori, se antrenează și dau examenul pentru licențiere. Zona are un microclimat stabil, ceea ce nu se regăsește în zona de sud a Munților Carpați, de exemplu, acolo fiind curenți puternici. Cât privește durata de pregătire până să ajungi atestat, ea variază în funcție de timpul fiecăruia, adică de la două și până la șase luni, de exemplu”, a mai subliniat Valentin Nagy,

Pe harta lumii
„Sunt oameni de la club care și-au achiziționat case în Clopotiva. Unii le folosesc periodic, iar alții locuiesc chiar și peste iarnă în ele. Pentru noi, ca și comunitate, este un mare plus, iar competiții de acest gen nu fac altceva decât să ne asigure deschiderea către lume. Sunt convins că din orice țară ar fi cineva, nu are cum să plece de pe aceste meleaguri fără să fie fermecat de specificul local, de tradițiile noastre, de peisaje și cadrul natural. Salut or­ganizatorii și îi asigur de toată aprecie­rea și sprijinul nostru și de acum încolo. Le doresc succes pe mai departe și să atingă cele mai înalte înălțimi în tot ceea ce fac”, a transmis primarul din Râu de Mori, Flaviu Dilertea (foto).

Crişcior: Un vis istoric, gazul metan, va deveni utilitate publică

Magdalena Șerban

Recent, administrația locală din Crișcior a semnat con­tractul de finan­țare pentru intro­du­cerea ga­zului metan în satele aparținătoare. Este o investiție de răsunet și va fi o piatră de temelie de acum încolo.

Alternativă viabilă
Deși nevoile din teritoriu sunt mari, în condițiile în care lemnele de foc ajung din ce în ce mai scumpe și în unele zone se dovedesc chiar prea puține pentru necesarul populației, doar patru proiecte depuse pentru reţele inteligente de gaze natu­rale, care vizează 10 localităţi din judeţul Hunedoara, au fost selectate pentru finan­ţare de către Autoritatea de Manage­ment pentru Programul Ope­raţional Infrastructură Mare (aso­cierile Crişcior, Ilia şi Dobra; Baru, Sântămăria Orlea şi Sălaşu de Sus; Baia de Criş, Vaţa de Jos şi Ribiţa, respectiv municipiul Brad). În ce privește strict comuna Crișcior, care este lider de proiect, se pare că viitoarea utilitate va fi foarte apre­ciată mai ales de persoanele care locuiesc în cele 13 blocuri de aici. Nu multă lume se încălzește pe bază de curent electric, ci majoritatea o fac cu lemne. Or, depozitatul și apoi căratul lor până în apartament constituie un calvar, mai ales dacă e vorba de vârstnici, ale căror puteri sunt limi­tate. „Este un program investițional de referință și probabil că va rămâne cel mai valoros pentru această co­mună. Lucrările sunt atât de o com­plexitate majoră, cât și de o impor­tanță majoră. Conform deta­liilor teh­nice, am prevăzut un număr de circa 1.300 de branșamente. Insti­tuțiile publice din raza noastră terito­rială folosesc centrale pe lemne la ora actuală. Vreau să precizez că nu este o utilitate obligatorie pentru cetățeni, ci opțională. Însă e o alternativă de care trebuie ținut cont. Oricând poți comuta pe lemne, dacă te răzgân­dești. Cred că nu doar confortul va face diferența, ci și restul contextului va fi de luat în calcul. Gazul va fi tras din conducta de la Brad, iar întreaga investiție se ridică la 131.830.203 milioane de lei, deci un buget colosal. De asta am afirmat că este un proiect-etalon“, a subliniat Ovidiu Furdui (foto), primarul din Crișcior. Amintim că apelul (două sesiuni) a înregistrat o valoare cumulată de 235 milioane de euro, iar la nivel central au fost selectate pentru finanțare, în limita alocării disponibile, primele 15 proiecte cu cel mai mare punctaj (între 70,75 și 72,25 puncte). În urma celei dintâi sesiuni a apelului au fost validate ca eligibile 10 proiecte în 18 localități, iar în cea de-a doua au fost 15 proiecte din 45 de localității.

Lucrările la căminele culturale din Toteşti şi Reea, în grafic

Magdalena Șerban

Administrația publică din Totești lucrează, în prezent, la modernizarea a două cămine culturale ce fac obiec­tul unor finanțări europene neram­bur­sabile. Primarul comunei, Tiberiu Pasconi (foto), speră ca de Zilele Comunei, ce vor avea loc în toamnă, să inaugureze măcar unul dintre aceste lăcașe, dacă nu se poate amân­două.

Din temelii
„În primul weekend din octombrie vom avea Zilele Comunei, care pe lângă programul artistic mult așteptat de localnici, vor implica și un târg. De asemenea, încercăm ca până atunci să finalizăm lucrările de reabilitare la căminele culturale din Totești și Reea. Sunt investiții câștigate din fonduri europene și după ce vor fi gata, vor fi redate în circuitul evenimentelor, de la cele fericite și până la cele mai puțin plăcute, așa cum sunt pomenile, de exemplu. Există mese, scaune, veselă, iar ce am mai prevăzut noi în cadrul demersului și este foarte important pentru ceea ce avem în plan să facem, ține de dotarea celor două locații cu 60 de costume populare, de diferite mărimi. De altfel, sunt pregătiți tineri pentru a duce mai departe patrimoniul popular, dezideratul nostru fiind un ansamblu care să fie reprezentativ pentru comună. Un instructor de spe­cialitate se ocupă de ei și intenționăm să revigorăm valorile autohtone, iar pe urmașii noștri să-i determinăm să aprecieze și să promoveze moștenirea pe care înaintașii au lăsat-o, cu dăr­nicie“, a punctat primarul din Totești, Tiberiu Pasconi (foto). Referitor la lucrări, edilul a specificat faptul că în cazul căminului din satul principal, scopul tehnic de bază al demersului a fost subzidirea lui, igrasia fiind la cote maxime. Tot esen­țiale sunt și reabilitarea în totalitate a locației și mărirea suprafeței utilizate în interior. Parcări există, iar curtea fiecărui lăcaș din cele două va fi și ea moder­nizată, acest pas fiind cuprins în proiect. „La căminul din Totești lucrările s-au implementat circa 65 la sută, iar în cazul celui din Reea, 42 la sută“, a mai precizat edilul local.