Arhive categorii: Comunitate

Primarul Simeriei, Iulius Bedea: Să spunem Stop pandemiei, vaccinându-ne

Primarul orașului Simeria, Iulius Bedea(foto), a vizitat Centrul de vaccinare împotriva Covid de la Centrul de Afaceri.
“Am vizitat Centrul de vaccinare împo­triva COVID-19 Simeria, pen­­tru a ana­li­za si­tuația împreună cu medicul Ciprian Costea, coor­do­­na­to­rul Centrului. Am constatat că si­tuația activității Cen­trului este foarte bună!
Din 13 octombrie de când Centrul a fost redeschis s-au vaccinat 359 persoane până astăzi la ora 12:00. Multe persoane au venit pentru a efectua primul vaccin.
De la deschiderea Centrului și până în prezent ne apropiem de 4.000 persoane vaccinate. Probabil că până la finalul anului vom depăși 5.000 de persoane care s-au vaccinat. Important este să ajungem la minimum 60 la sută populație care a fost imunizată astfel. Este important să participăm cu toții la această acțiune pentru a asigura sănătatea și siguranța populației. Trebuie să punem STOP pandemiei, situația va înceta iar lucrurile vor reveni la normal. Împreună vom reuși”, a spus primarul Simeriei.
Centrul de vaccinare împotriva COVID-19 Simeria a fost redeschis la Parcul de Afaceri Simeria.Programul este de luni până duminică, între orele 08:00 și 20:00. NU este nevoie de programare.Numere de contact Centru: 0790238932 sau 0770471032. (A.Năstase)

Telecabina din Deva, funcțională după noi reguli

Magdalena Șerban
Telecabina de pe Dealul Cetății poate fi folosită doar de către cei vaccinați contra Covid, trecuți prin boală sau de cei care prezintă un test negativ PCR nu mai vechi de 72 de ore sau un test negativ rapid nu mai vechi de 48 de ore.

Un an cu foarte mulți vizitatori, în ciuda pandemiei
Noile restricții stabilite de Comitetul Național pentru Situații de Urgență și aprobate prin hotărâre de guvern săptămâna trecută au intrat în vigoare începând de ieri, 25 octombrie 2021, de la ora 0:00. Astfel, obligativitatea prezentării certificatului verde se extinde pentru o serie de activități, inclusiv pentru intrarea în magazine neesențiale, purtarea măștii de protecție este obligatorie peste tot, chiar și pe stradă, evenimentele private sunt interzise și se reintroduce carantina de noapte la nivel național. Înăsprirea măsurilor anti-Covid este motivată de recordurile negative pe care România le-a înregistrat în valul patru al pandemiei și care au adus sistemul medical în pragul colapsului din cauza numărului mare de cazuri severe. Măsurile se aplică pentru cel puțin 30 de zile. După cum era de așteptat, și vizitarea unor obiective turistice se va realiza în condiții speciale. “Este o situație care aduce noi reglementări ce trebuie respectate. Informăm vizitatorii Cetății Deva care vor să parcurgă traseul cu telecabina că au acces doar dacă dețin certificat verde (sunt vaccinați sau trecuți prin boală) ori prezintă test PCR negativ valabil (vechi de maximum 72 de ore) sau test antigen rapid valabil (vechi de maximum 48 de ore). De asemenea, pe tot parcursul punerii în aplicare a noii hotărâri guvernamentale, pot circula doar câte patru persoane o dată. În acest mod de previne aglomerarea și se va putea respecta distanțarea, pentru a nu exista pericolul vreunei posibile infectări. Venim cu rugămintea să se țină cont de aceste cerințe și să găsim înțelegere. Nu facem altceva decât să respectăm legea. Totodată, doresc să le mulțumesc celor peste 115.000 de persoane care de la începutul anului și până în prezent au ales telecabina pentru a admira orașul de la înălțime și a ajunge în cadrul uneia dintre cele mai frumoase și spectaculoase locații, așa cum e Cetatea. Bineînțeles, lor li se adaugă cei care au urcat/coborât pe jos la Cetate. Vă așteptăm, în continuare, să vă bucurați de un peisaj special, de aer curat și de momente de relaxare“, a afirmat Irinel Faur (foto), directorul Serviciului Public de Întreţinere şi Gospodărire Municipală (SPÎGM) Deva.

Primarul din Hărău spune lucrurilor pe nume

Magdalena Șerban

Mare supărare pe primarii care s-au chinuit să scrie proiecte, să facă studii de fezabilitate, să acceseze bani europeni sau pe filieră guvernamentală, totul pentru ca investițiile să devină posibile în comunitățile pe care le conduc. La ultima rectificare bugetară, surpriză, dar nu s-a prea ținut cont de aceste eforturi, după cum susține edilul din Hărău, Lucian Mihael Albu Weber.

Nici zece la sută
“Am primit 50.000 de lei din cei 550.000 de lei solicitați pentru echilibrarea bugetară. Nu am stabilit noi o sumă, așa de capul nostru, ci a fost cea rezultată din necesarul pe care îl avem pentru a duce la bună îndeplinire proiectele investiționale câștigate pe axă europeană. După cum se știe, încă prea bine, la fiecare program de dezvoltare există cheltuieli catalogate neeligibile, pe care administrația publică trebuie să le asigure din visteria proprie plus o cotă de cofinanțare care, la fel, trebuie acoperită din bugetul administrativ. Spre exemplu, trebuie să onorăm în următoarea perioadă, conform contractului, o tranșă de plată de peste 300.000 de lei și ne chinuim să vedem de unde putem scoate acești bani. Anul acesta închidem proiectul ce are ca obiectiv modernizarea drumurilor de interes din satele aparținătoare (demarat prin Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale – AFIR, deci cu bani de la UE). E făcută recepția lucrărilor, s-a bifat procesul verbal, dar a rămas ca noi să respectăm prevederile contractuale și să punem banii ce ne revin ca plată. Altfel, nu putem să închidem proiectul, ceea ce ar fi grav. Cu Uniunea Europeană nu te joci. Mai apoi, ar mai fi cel cu realizarea acordurilor la rețeaua de canalizare ce a fost introdusă deja, dar prin alt proiect. Și aici trebuie să contribuim cu o sumă. În total, avem neapărată nevoie de 550.000 de lei”, a afirmat Lucian Mihael Albu Weber (foto), primarul din Hărău.

Primarii cu proiecte, pedepsiți bugetar
Singura veste liniștitoare e că pentru cei de la asistență socială au fost alocați banii până la finele anului și fondul salarial al instituției administrative nu e nici el în pericol. Măcar cheltuielile de funcționare să fie rezolvate, pentru a nu plana gravitatea asupra activității zilnice. “Nu vreau polemici pe subiecte politice, dar degeaba arată cu degetul PNL-ul către PSD în ce privește împărțirea banilor la primării, deoarece nu au reușit nici o performanță pe acest palier. E a doua rectificare bugetară pe anul acesta și tot nu au fost reglate conturile. Și la prima s-a procedat la fel. Asta cred că se înțelege prin echilibrare, să se aducă o dezechilibrare și mai mare. Și atunci, nu mai trebuie să urle nimeni la nimeni, niciunii nerezolvând situația. Dacă susții că ești mai bun, dă dovadă de asta și împarte fondurile exact după necesități. Iar dacă ne uităm puțin pe lista venită de la Guvern, nu știu dacă îți vine să râzi sau să plângi. La o comună care nu rulează nici un fel de investiție pe fonduri europene ori guvernamentale și are vreo 200-300 de locuitori se primesc câteva sute bune de lei, iar la una care are proiecte mari și are mare nevoie să le finalizeze, îi dai cât să nu zici că nu i-ai dat. Eu, personal, nu am nimic cu colegii mei primari care sunt în PNL, dar nu e corect ca unii dintre ei să aibă conturile pline de nu mai știu ce să facă cu banii, efectiv, neavând proiecte la care să suporte cofinanțări. Unii sunt regi, alții cerșetori”, a subliniat alesul local. Acesta are o curiozitate aparte legată de formula magică de calcul în seama căreia se stabilește nivelul alocărilor bugetare anuale. Dacă ar fi una corectă, în opinia sa, conformă cu realitatea, ar fi perfect. Și se întreabă dacă nu cumva e timpul să fie adaptată la nevoile din teritoriu, nu la coloratura politică.

Maratonul vaccinării în satele hunedorene

La inițiativa prefectului județului Hunedoara, Călin Marian, s-a reluat vaccinarea locuitorilor din zonele rurale hunedorene.
În comuna Peștișu Mic, echipa medicală de vaccinare de la Centrul „Drive Through” din Deva, a administrat peste 100 de doze din vaccinul anti Covid, atât primele două doze cât și cea de-a treia (booster) a vaccinului produs de Pfizer BionTech. Totodată, a fost folosit și vaccinul Johnson&Johnson pentru cei care au dorit să se vaccineze cu o singură doză.Împreună cu primarul comunei Peștișu Mic, Daniel Dobruțchi, s-au aflat la Centrul de vaccinare subprefectul Lorincz Szell și directorul Cancelariei, Alexandru Dîlv, pentru a sprijini din punct de vedere organizatoric, acti­vitatea echipei medicale.Conform progra­mului stabilit de către prefect împreună cu directorul DSP Hunedoara, ieri, 24 octombrie 2021, o altă echipă medicală a fost prezentă în comuna Vața de Jos pentru vaccinarea locuitorilor din această zonă. (A.N.)

Podul peste Mureș de la Uroi, reabilitat

O veste excelentă pentru cei care circulă în zona Uroi.Recent au demarat lucrările de reabilitare a podului de peste râul Mureș.
Strada va fi lărgită și se va asfalta pe toată lungimea până la întrarea în Uroi, iar podul va fi reabilitat complet, anunță primarul orașului Simeria, Iulius Bedea.
“Podul de la Uroi se află într-un stadiu avansat de degradare, iar această lucrare de reabilitare este prima de la construcția sa.
Mulțumesc președintelui Consiliului Județean, Laurenţiu Nistor și Consiliului județean Hunedoara că au inclus Simeria în acest program de investiții”, adaugă edilul șef al Simeriei. (A.N.)

Primărița din Vălișoara mizează pe modernizarea drumurilor

Magdalena Șerban

Și la Vălișoara se urmărește accesarea unor proiecte prin Programul Național „Anghel Saligny”, axă de finanțare ce presupune investiții în cuantum de 50 de miliarde de lei, cu alocare prin Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, pentru perioada 2021 – 2028.

Atragerea banilor europeni sau guvernamentali rămâne o prioritate
“Ne dorim modernizarea a opt drumuri comunale și străzi, în lungime totală de 6,803 km. Valoarea solicitată la plată, conform devizului general actualizat este de 12.093.127 de lei. Suntem optimiști și sperăm să primim finanțarea solicitată, întrucât un astfel de demers ar aduce un mare beneficiu locuitorilor, dar ar constitui, în egală măsură, și un pas important în dezvoltarea întregii zone din care unitatea noastră administrativ-teritorială face parte. Cetățenii merită să trăiască într-un spațiu care se dezvoltă inteligent și armonios și trebuie găsite toate pârghiile pentru creșterea calității vieții. Așa cum este prevăzut în Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Vălișoara, pentru perioada 2021-2027, atragerea de fonduri europene, guvernamentale sau de orice natură, reprezintă o prioritate și este considerată o soluție absolut necesară pentru a rezolva probleme majore din comunitate, mai ales din pricină că bugetul propriu nu poate susține finanțarea unor astfel de investiții majore, care implică sume considerabile”, afirmă primarul din Vălișoara, Camelia Bedea (foto).

Se vor acoperi nevoile din teritoriu
Pe de altă parte, trebuie spus că nota de fundamentare a programului „Anghel Saligny” stipulează ca argument de bază faptul că un asemenea demers se va dovedi un sprijin real în recuperarea decalajelor de dezvoltare apărute între judeţe şi în asigurarea modernizării serviciilor publice la care să aibă acces populația României. De altfel, atât vechiile axe, cum sunt PNDL I și PNDL II, au avut în vedere același principiu conform căruia în fiecare localitate din țară trebuie să fie asigurat un set minim de utilități: sănătate, educație, apă – canalizare, energie termică și electrică, iluminat public, transport/drumuri, salubrizare, cultură, culte, locuire și sport. În 2013, toate programele de investiții derulate de ministere au fost unificate în PNDL, bugetul său fiind de 17,6 miliarde de lei. A doua fază a PNDL a demarat în 2017, iar bugetul său a ajuns la 30 de miliarde de lei. Acesta a fost gândit de către guvernarea PSD de la acea vreme.

Teliucu Inferior: Unele investiţii se termină, în timp ce se pregătesc următoarele

Magdalena Șerban
Autoritatea publică din Teliucu Inferior are în lucru documentația unui proiect ce urmează să fie depus pe cea mai recentă axă de finanțare pusă la dispoziție de fostul Guvern Cîțu, adică Programul Național de Investiții „Anghel Saligny” ce prevede alocări de cel puţin 140 de milioane de lei pentru fiecare judeţ, de 4 milioane pentru fiecare comună şi de 7 milioane de lei pentru fiecare oraş.

Drumurile, în prim-plan
Potrivit Larisei Ienăşescu, manager de proiecte în cadrul Compartimentului de Dezvoltare Locală, se vizează modernizarea unor drumuri cu rol important în strategia administrativă. “Primul este DC 105 ce duce spre satul Izvoarele, ce trebuie reabilitat din pricina deteriorării suferite în timp. E asfaltat, dar tonajul mare al mașinilor ce-l tranzitează și implicit uzura permanentă au dus la degra­darea lui. Al doilea proiect urmărește moder­ni­zarea Drumului Comunal 107B (din Teliuc spre Silvaș) ce are un segment asfaltat, dar are și de pământ. Ne-am înregistrat pe platforma ministerului (Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei a elaborat o platformă digitală https://investitii.mdlpa.ro/, special creată pentru depunerea cererilor de finanţare) și vom parcurge pașii care se cer, în continuare, până la depunerea propriu-zisă. Cert e că cererea de finanțare e pregătită”, a anunțat aceasta. Legat de fondurile alocate la nivel național pe această filieră investițională, ele vor fi destinate construcţiei a 12.000 km de reţele de alimentare cu apă şi canalizare construite/ extinse, 700.000 de branşa­mente individuale la sistem de alimentare cu apă/ racorduri individuale la sistem de canalizare, construcţia sau modernizarea a 2.000 km de drumuri judeţene şi variante ocolitoare şi 3.000 km de drumuri comunale. Vor fi luate în considerare datele demogra­fice, bugetele primăriilor, numărul de obiec­tive aflate în derulare pe fiecare judeţ din totalul investiţiilor aflate în derulare la nivel naţional, sau necesarul de fonduri pentru finalizarea obiectivelor de investiţii începute şi nefinalizate ori indicatorii statistici.

Roadele concepute ieri se văd azi și mâine
Pe de altă parte, trebuie anunțate multe acțiuni de succes care nu doar că au prins contur, ci unele sunt pe ultima sută de metri de implementare sau au cunoscut linia finală. Spre exemplu, introducerea rețelei de alimentare cu apă pe Strada Lacului și în satul Izvoarele, două obiective concretizate prin Programul Național de Dezvoltare Locală, deci pe axă guvernamentală, au fost finalizate. Recepția lucrărilor a fost făcută și urmează ca rețeaua să fie predată opera­torului. Iar investițiile ce au la bază aceeași sursă de finanțare nu se opresc aici. Tot pe Strada Lacului se execută și introducerea canalizării, parcurgându-se până la ora actuală circa 90 la sută din proiectul tehnic. Totodată, s-a trecut la amenajarea vestia­relor la baza sportivă de la Școala Gim­nazială din Teliucu Inferior. A fost dat ordinul de începere al lucrărilor aferente și s-a bifat predarea amplasamentului. O altă noutate e că din Fonduri de Mediu vor fi înlocuite lămpile vechi, care susțin iluminatul public la nivel de comună, cu unele noi, pe bază de led. Sunt 310 în total, iar acest demers care a debutat recent în teren va contribui la reducerea considerabilă a sumelor pe care le implică facturile la energia electrică. Mai apoi, din bani europeni nerambursabili, prin Grupul de Acţiune Locală Micro­regiunea Ţara Haţegului – Ţinutul Pădurenilor continuă lucrările de modernizare a parcului central din satul principal şi cele la terenul de sport de la școala primară din Cinciș, speranțele fiind ca până la finele lunii curente să se termine totul, însă mai depinde și de cât de prietenoasă și permisivă o să fie vremea. În altă ordine de idei, foarte așteptată de către o parte din cetățeni este construirea unui bloc ANL pentru care conducerea locală are pregătită documentația, iar de teren pretabil pentru un asemenea obiectiv dispune, avându-l în proprietate. Din punct de vedere al nivelului maxim, va fi un P+3. De altfel, există o serie de solicitări pentru acest gen de locuințe, mulți tineri având nevoie de un cămin care să le ofere confort, siguranță și intimitate. Unii încă lo­cuiesc cu părinții și bunicii, alții stau cu chirie, iar nevoile sunt multiple, mai ales în condițiile în care există copii de crescut, cărora trebuie să li se ofere un mediu adecvat.

Scrisoare deschisă

Am primit pe adresa redacției noastre o scrisoare de mulțumire care îi este adresată directoarei de la Unitatea de Asistență Medico-Sociale din Baia de Criș.
Am decis să publicăm scrisoarea, mai ales că este vorba de români de-ai noștri, stabiliți în Germania și care au avut un necaz aici, acasă. Oamenii au fost ajutați de Diana Bulz (foto). Aflați care a fost ajutorul și despre ce este vorba în scrisoarea următoare:
„Mulțumiri din suflet doamnei directoare economist Bulz Diana Nicoleta de la Unitatea de Asistență Medico-Socială din Baia de Criș pentru ajutorul dat. Despre
ce este vorba? Roșiu Lina născută la 29.01.1936 și decedată în data de 14.10.2021 în Spitalul din Brad ar fi rămas neîngropată, dacă doamna Bulz nu s-ar fi ocupat de toate cele necesare pentru înmormântarea mamei mele.
Neputând veni din țara de adopție ai cărei cetățeni suntem-Germania doamna Bulz, s-a ocupat cu multă profesionalitate, dăruire și respect, de înmormantarea creștină a mamei noastre.
Gesturi atât de umane care într-o socie­tate plină de egoism, într-un globalism mon­dial, aceasta merită un profund res­pect!
Suntem onorați și, în același timp, recunoscători că prin intermediul ziarului Mesagerul Hunedorean, putem transmite respectul nostru omului Diana Nicoleta Bulz în mod deschis și să îl facem cunoscut întregii societăți hunedorene și nu numai”.!

Tatiana și Octavian-Constantin Oana,
Fiica si ginerele

Crişcior: Legea consumatorului vulnerabil, activă de la 1 noiembrie

Magdalena Șerban

Conducerea comunei Crișcior anunță ce­tățenii că depunerea solicitărilor pentru aju­­torul de încălzire conform Legii nr. 226/2021 privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vul­nerabil de energie se poate face pe întreg parcursul sezonului rece (01.11.2021-31.03.2022). Noile prevederi stabilesc și un spri­jin suplimentar, oferit în anumite con­diții.

Sunt așteptate cererile
„Pentru a putea beneficia de ajutorul de încălzire pentru energie termică, gaze naturale, energie electrică, combustibili solizi sau petrolieri, precum și de suplimentul pentru energie, pe întreg sezonul rece, cererile vor fi depuse de către solicitanții care îndeplinesc condițiile de acordare, până la data de 20.11.2021. Pentru solicitările de­puse ulterior datei respective, atribuirea se va face începând cu prima zi a lunii urmă­toare depunerii. Condiția esențială este că așa cum stipulează cadrul legislativ, pot beneficia de acest ajutor familia sau persoa­na singură care nu are alte proprietăți sau bunuri și care obține un venit mediu net lunar de până la 1386 lei/persoană în cazul familiei și până la 2053 lei în cazul persoanei singure. Valoarea de referință luată în calcul nu va putea fi mai mică de 250 lei/ lună la gaze naturale, 500 lei/lună la energie electrică și 320 lei/lună la combustibili solizi și/sau petrolieri. Vreau să mai precizez că cererile pot fi furnizate direct la sediul nostru sau, în alte situații, pot fi transmise în format electronic (e-mail: prim.criscior@yahoo.com) sau prin intermediul serviciilor poștale, la adresa din Crișcior, Strada Plopilor, nr. 6, cod poștal 337200. Cert este că e nevoie ca ulterior să fie semnate în original”, a afirmat primarul din Crișcior, Ovidiu Furdui (foto).

Se acordă diferențiat
Sprijinul de la stat va fi plătit diferențiat, în funcție de venitul mediu lunar pe familie sau al persoanei singure, astfel: 100 la sută din valoarea de referință, dar nu mai mult decât consumul facturat, dacă venitul mediu net lunar este de până în 200 lei pe membru de familie/persoana singură; 90 la sută, pentru un venit lunar net cuprins între 200,1 și 320 lei; 80 la sută, pentru un venit lunar net între 320,1 și 440 lei; 70 la sută, pentru un venit lunar net între 440,1 și 560 lei; 60 la sută pentru un venit lunar net între 560,1 și 680 lei; 50 la sută, pentru un venit lunar net între 680,1 și 920 lei; 40 la sută, pentru un venit lunar net între 920,1 și 1.040 lei; 30 la sută, pen­tru un venit lunar net între 1.040,1 și 1.160 lei; 20 la sută, pentru un venit lunar net între 1.160,1 și 1.280 lei și 10 la sută, pentru un venit lunar net între 1.280,1 și 1.386 lei/ 2.053 lei (membru de familie/persoană sin­gură). Totodată, suplimentul pentru energie, este acordat în premieră, în baza legii consu­matorului vulnerabil. „Familiile şi persoanele singure beneficiază lunar, inclusiv în perioada sezonului rece, de un supliment pentru energie în sumă fixă, acordat în funcţie de sur­sele de furnizare a energiei utilizate, în cuantum de: a) 30 lei/lună pentru consumul de energie electrică; b) 10 lei/lună pentru consumul de gaze naturale; c) 10 lei/lună pentru consumul de energie termică; d) 20 lei/lună pentru consumul de combustibili solizi şi/sau petrolieri. În situaţia în care singura sursă de energie utilizată este ener­gia electrică, cuantumul suplimentului este de 70 lei/lună”, a stabilit Camera Deputaților, for decizional în cazul proiectului legislativ care a avut 281 de voturi ”pentru”, o abținere și nici un vot împotrivă, fiind aprobat în 17 septembrie 2021.

Lelese: Modernizarea drumurilor rămâne prioritară

Magdalena Șerban

Ideea unui nou program guvernamental de finanțare a infrastructurii și lucrărilor publice de interes local și județean s-a con­cretizat în demersul pe care guvernul l-a numit „Anghel Saligny”. Pentru pri­mari reprezintă o portiță pe care o pot accesa cu succes, așa că la Lelese nu s-a stat pe gânduri și s-au pregătit două pro­iecte pentru depunere.

Zero lei la rectificarea bugetară
“Vrem să modernizăm drumurile prin asfaltare. Acesta este un obiectiv ce tre­buie dus la bun sfârșit. Avem o poziționare destul de pretențioasă, iar sistemul local de drumuri ce face legătura între sate e esențial. Au rămas segmente nemoderni­zate în cadrul programelor europene rulate sau a acelora demarate pe axă guverna­mentală (PNDL). De asemenea, unele drumuri au fost sacrificate pentru a putea fi introdusă rețeaua de apă în sistem cen­tralizat. Localitățile noastre nu sunt liniare, spre fiecare sat ajungându-se pe alt drum, distinct. Și, când e nevoie să intervenim pentru deszăpezire ne e greu, dar norocul nostru constă în faptul că avem mai multe utilaje și ne organizăm în paralel. Dacă ne ajută Dumnezeu să facem și asta, putem spune că suntem bine. Bineînțeles, atât cât se poate, deoarece dacă ne amintim că la ultima rectificare bugetară am primit zero lei, deși am solicitat 642.000 de lei, ne cam piere zâmbetul. Necazul e că avem cofi­nanțări de asigurat la investițiile pe care le implementăm plus cheltuieli neeligibile pe care suntem obligați contractual să le susținem. Ne zbatem, facem proiecte, dar când colo nu vom avea cum să le finalizăm din această cauză. Unul am reușit să-l amânăm pentru 2022, dar mișcarea asta ne-a costat în plus încă 30.000 de lei doar ca să fim lăsați să-l continuăm la anul. E vorba de modernizări de drumuri din bani europeni. Celălalt, ce ține de introducerea fibrei optice, cred că îl vom stopa. Nu avem ce face. Dar chiar nu înțeleg de ce nu am primit sprijinul cerut, făcând totul la timp. Sperăm, totuși, într-o echilibrare la finalul lui 2021”, a arătat Ciprian Achim (foto), pri­marul din Lelese.

Ce aduce „Anghel Saligny”
Programul național de investiții ce are un buget cumulat de 50 de miliarde de lei se va desfășura în perioada 2021-2028 și va finanța proiecte ale comunităților locale vizând alimentări cu apă și stații de tratare a apei, sisteme de canalizare și stații de epurare a apelor uzate, drumuri județene, locale și comunale, poduri, podețe și sis­teme de distribuție a gazelor naturale, precum și racordul la sistemul de transport al gazelor naturale. Finanțarea se asigură prin sume din transferuri, alocate bugetelor locale de la bugetul de stat, aprobate cu această destinație în bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Adminis­trației.

Sprijin pentru elevii din Uricani, din partea administraţiei locale

Magdalena Șerban

Primarul orașului Uricani, Dănuț Buhă­escu (foto), vrea ca în paralel cu dezvoltarea posibilităților de pregătire și perfecționare a alevilor în domeniul turismului și al ali­men­tației publice să încurajeze și alte segmente profesionale, așa cum ar fi prelucrarea lemnului.

Din bani europeni
“Amenajarea unui atelier-școală în clădirea situată în apropierea blocului-turn de lângă stația de întoarcere a autobuzelor și micro­buzelor (unde a fost popicăria) este un pas important în demersul nostru ca din fonduri europene nerambursabile să realizăm atelie­re în care își vor putea desfășura orele de prac­tică elevii clasei de tâmplari și cei care vor învață tot ceea ce este legat de alimen­tația publică și de turism. Am dat deja ordinul de începe a lucrărilor cu circa două săptă­mâni în urmă, ele fiind în desfășurare la ora actuală. Este binecunoscut faptul că orașul nostru a primit titulatura de stațiune turistică de interes local, așa că privim spre viitor ținând cont de implicarea activă în bunul mers al lucrurilor, deoarece ne bazăm pe acești tineri. Facem ce putem să-i sprijinim, tocmai de aceea amintesc că de anul trecut, aceia ce urmează clasa de profesională (prelucrarea lemnului) primesc din bugetul local câte 200 de lei lunar, fiecare. Asta, pe lângă bursa ce li se cuvine de la bugetul de stat. Am decis să ajutăm învățământul pro­fesional, încă din 2020. Chiar ne dorim să înc­urajăm și alte laturi profesionale, nu doar turis­mul. Mulți au aptitudini practice ce trebuie descoperite și fructificate, exploa­tându-și astfel vocația reală”, a arătat edilul-șef din Uricani, Dănuț Buhăescu, unul dintre aleșii locali care pune accent pe consolidarea umărului de sprijin ce trebuie să fie pus în slujba comunității în mod permanent.

Un nou succes major pentru invenţiile marca Insemex

Magdalena Șerban

Unul dintre prestigioasele evenimente din ţara noastră, Salonul Internaţional de In­venţii şi Inovaţii ,,Traian Vuia”, a fost orga­nizat (online si în sistem mixt) în intervalul 12-14 octombrie de Societatea Inventato­rilor din Banat Timișoara, în parteneriat cu Consiliul Județean Timiș, USAMVB, Con­tinental Automotive și TVR Timișoara. În urma paricipării, reprezentanţii Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minieră şi Protecţie Antiexplo­zivă – Insemex Petroşani au câştigat două medalii de aur, una de argint şi una de bronz.

Renume câștigat în timp
În cadrul ediției curente, au fost apreciate nu mai puțin de 350 de invenții din 14 clase: me­dicină, agricultură, mediu, alimentație, electronică și electrotehnică, tehnic, mecanic sau paramedicină etc., create de inventatori din șase țări (Ungaria, Serbia, Germania, Siria, România și Moldova). Juriul a reunit specialiști pe fiecare clasă, iar criteriile de departajare au fost: noutate, aplicații, avantaje, preț, protecția mediului, impact social și economic. Deoa­rece contextul pandemic impune respectarea unor norme de prevenție, a fost organizat un preambul al manifestării în data de 7 octom­brie. Astfel, a avut loc o expunere mixtă – online și cu prezență fizică. Totodată, deschi­de­rea salonului, prezentarea invențiilor, juriza­rea și festivitatea de premiere s-au desășurat online și au fost televizate în direct de către TVR Timișoara. ,,Institutul nostru a participat la această manifestare științifică cu patru in­venții, fiind premiat cu două medalii de aur, o me­dalie de argint si o medalie de bronz. In­ven­țiile câștigătoare sunt: Stand compute­ri­zat pentru prepararea unui amestec de gaze inflamabile/toxice/asfixiante, Metodă de deter­minare invazivă continuă a vitezei ae­rului, Sistem de determinare continuă a vi­tezei aerului și Sistem scalabil specializat pen­tru verificarea parametrilor de funcționare pentru articole pirotehnice de uz profesional – Categoria F4. Doresc să felicit echipa Insemex pentru profesionalismul cu care ia parte la orice întrunire de un înalt nivel știin­țific, ducând mai departe renumele instituției și consolidându-i poziția câștigată de-a lungul anilor, prin dedicarea, conștiinciozitatea și implicarea cercetătorilor care își desfășoară activitatea aici. Colectivului nostru îi doresc cât mai multe realizări a căror succes să fie oglindit într-o suită de medalii și premii menite să aducă recunoştinţă muncii depuse. Însă, înainte de orice, cel mai important lucru e faptul că foarte multe invenţii sunt destinate să salveze vieţile celor care muncesc în medii periculoase ”, a afirmat dr. ing. George Artur Găman (foto), directorul general al ICD Insemex Petroşani şi preşedinte al Asociaţiei Salvatorilor Minieri şi de Suprafaţă. Potrivit acestuia, includerea în astfel de demersuri oferă insti­tutului din Valea Jiului atât posibilitatea menți­nerii active a vechilor colaborări şi a dezvoltării de noi contacte, cât şi de verificare a nivelului tehnic al instituţiei şi însuşirii celor mai recente informaţii din domeniul cercetării.

Plăţi în avans pentru fermieri

Aproape 16.800 fermieri hunedoreni vor primi în avans, de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), sumele corespunzătoare „Cererii unice de plată” pentru anul 2021. Plățile vor fi efec­tuate până în 30 noiembrie 2021
Ieri, în prima zi a campaniei de plată, prefectul județului Hunedoara, Călin Petru Marian, s-a întâlnit la sediul Cen­trului jude­țean APIA cu directorul exe­cutiv, Veronica Topor, pentru a analiza situația pregătirii dosarelor pentru ca fermierii hunedoreni să beneficieze într-un timp cât mai scurt, de acest tip de sprijin financiar.
Până ieri, din cele 16.794 „Cereri unice de plată” depuse în județul Hunedoara sunt pregătite 8.760 dosare care vor fi trimise la autorizare pentru plată. Cele­lalte soli­citări vor fi pregătite în urmă­toarele 7 zile, pre­cizează conducerea jude­țeană hune­do­reană a Agenției de Plăți și Intervenții pen­tru Agricultură.
Finanțarea în avans a fermierilor se face atât pentru schemele finanţate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), avans de până la 70 la sută, cât şi
pentru măsurile finanţate din Fondul Euro­pean Agricol pentru Dezvoltare Ru­rală (FEADR), avans de maximum 85 la sută. (A.Năstase)

Beriu: Asfaltare, prin Programul naţional „Anghel Saligny”

Magdalena Șerban

Fonduri de 50 de miliarde de lei vor fi alocate primarilor pentru dezvoltare locală, în baza programului național de investiții “Anghel Saligny”. La Beriu, administrația publică mizează pe modernizare de drumuri, urmând să depună cinci proiecte pentru acest obiectiv.

Drumuri din toate satele aparținătoare
„Două proiecte au fost deja pregătite, iar trei se află în pregătire. Toate sunt pentru modernizare prin asfaltare și acostamente. Sunt drumuri comunale și străzi interioare, nu implică și drumurile vicinale. În ultima vreme, lucrând la re­țeaua de canalizare, a fost nevoie să se facă săpături, deteriorându-se aceste drumuri. Acum, fiind finalizat totul, putem turna covor asfaltic. Existând o astfel de posibilitate care ne-a fost oferită sub forma unui amplu proiect de infrastruc­tură pentru mediul rural, în special, finanțat de la bugetul de stat, vrem să o accesăm și noi. Am văzut, din statistica oficială, că la nivel național circa 20.000 km drumuri județene și 27.000 km dru­muri comunale sunt nemodernizate, deci e loc de mai bine. Iar noi ne aflăm printre aceste localități unde vrem să fie și mai bine. Ce mai vreau să adaug este că la ultima rectificare bugetară am primit 400.000 de lei pentru echilibrare, sumă care ne ajută să încheiem anul la modul decent. Am cerut 1.500.000 de lei, dar e bine și cât am primit, nevoia manifes­tându-se la partea de cofinanțări și chel­tuieli neeligibile generate de proiectele de dezvoltare pe care le avem în imple­mentare din alte surse de finanțare decât visteria proprie. Nici asistența socială și nici fondul salarial nu sunt descoperite. Așa că suntem în regulă”, arată primarul din Beriu, Emil Bîc. Mai trebuie subliniat că noul program de investiții pentru comuni­tățile locale, care se va derula după mo­delul PNDL, prevede finanțări pentru pro­iecte de infrastructură rutieră, de apă și canal și de extindere a rețelelor de gaz. Banii vor fi acordați pe șapte ani. Motivația demersului este că se urmărește să se poată asigura accesul la servicii esențiale a întregii populații și să se ajungă la creș­terea calității vieții și evitarea riscului de depopulare în comunitățile subdezvol­tate.

Legea 231/2018 aduce titluri de proprietate şi la Geoagiu

Magdalena Șerban

În temeiul Legii 231/2018, persoanele fizice şi juridice pot formula cereri în ve­derea constituirii şi/sau reconstituirii drep­tului de proprietate. La Geoagiu, pro­cedura este în proces de implementare, iar cetățenii trebuie să știe că încă mai pot depune solicitări, termenul-limită impus inițial fiind abrogat.

Documentații finalizate sau în lucru
Cadrul legal vizează suprafaţa de teren aferentă casei de locuit şi anexelor gospo­dăreşti, precum şi curtea şi grădina din jurul acestora care sunt evidenţiate ca atare în actele de proprietate, în cartea funciară, în re­gistrul agricol sau în alte documente fun­ciare, la data intrării în cooperativa agricolă de producţie sau în lipsa acestora prin orice mijloace de probă, inclusiv decla­raţii auten­tice de martori. Totodată, în cazul tere­nu­rilor aferente locuinţei, care nu au fost coo­perativizate, deţinătorii sau moştenitorii aces­tora pot solicita emiterea titlului de pro­prietate, astfel: dacă solicitanţii figu­rează în registrele agricole sau registrele cadastrale şi în evidenţele fiscale, dacă terenul este în proprietatea statului român şi persoanele solicitante au calitatea de proprietari ai construcţiilor de pe terenurile care fac obiectul prezentei legi şi nu fac obiec­tul cererilor de reconstituire sau consti­tuire a dreptului de proprietate de că­tre alte persoane. “În ce ne privește, în total au fost depuse de la intrarea în vigoare a Legii 231 și până în prezent 390 de cereri, dintre acestea, 203 fiind validate de către Prefectura Hunedoara. Au fost emise 153 de titluri de proprietate conform preve­derilor legale, iar dintre ele, 19 nu au fost încă ridicate. Bineînțeles, mai sunt în evi­dențele noastre și documentații incomplete care nu au putut fi trimise mai departe, și anume un număr de 32 care necesită com­pletări cu diverse acte cerute de legea la care facem referire. Mai trebuie precizate și cele 25 de documentații care au fost res­pinse, neîncadrându-se în ceea ce este stipulat de normativul legislativ. Și mai avem 115 de cereri comletate și depuse, dar fără a fi însoțite de acte doveditoare. Dacă nu vor fi aduse și acestea, cererile respec­tive vor fi respinse, din păcate. Oamenii tre­buie să fie conștienți că nu pot exista treceri cu vederea sau dosare completate parțial, ci e vorba de o lege pe care cu toții trebuie să o respectăm întocmai, fie că suntem auto­ritate publică, fie că ei au rolul de solicitanți. Și de o parte și de alta trebuie aplicată. Îi invit pe aceia care încă nu s-au decis sau pur și simplu din neglijență ori din lipsă de timp nu au reușit să solicite acest drept pe care statul le dă șansa să și-l dobândească, să ia măsuri. Nu mai este nici un termen până la care se poate face acest demers, dar nu se știe ce se mai hotărăște în acest sens, neputând să dureze la infinit. Așa că e o oportunitate ce trebuie exploa­tată. Vă așteptăm să vă cereți drepturile le­gale. Până atunci, vă doresc sănătate, pu­tere de muncă și numai bine”, afirmă prima­rul orașului Geoagiu, Vasile Cărăguț.

Vețel: Ajutor pentru încălzire, prin legea consumatorului vulnerabil

Magdalena Șerban

Administrația publică din Vețel anunță cetățenii că depunerea solicitărilor pe­n­tru ajutor de încălzire conform pre­ve­de­rilor Legii nr. 226/2021 privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie se poate face pe întreg parcursul sezonului rece (01.11.2021-31.03.2022).

Plafon nou
Legea consumatorului vulnerabil privind ajutorul financiar dat de guvern pentru încălzirea locuințelor stipulează spriijn doar pentru românii cu venituri mici. Astfel, statul estimează ca va ajuta 524 de mii de gos­podării la nivel național și că va achita 389 de milioane de lei. ,,Oamenii trebuie să știe că până la data de 20 ale lunii, acordarea dreptului se va realiza începând cu luna respectivă, iar după data de 20 ale lunii, acordarea dreptului se va realiza începând cu luna următoare. Sprijinul se oferă, potrivit temeiului legal, familiei sau persoanei singure care nu are alte proprietăți sau bunuri, așa cum sunt prevăzute în cererea ce trebuie completată de solicitant, și care obține un venit mediu net lunar de până la 1386 lei/persoană în cazul familiei și până la 2053 lei, în cazul persoanei singure. Vizează energia termică în sistem centralizat, cea electrică, gazele naturale și combustibilii solizi și/sau petrolieri. Este foarte important de reținut că un astfel de sprijin e valabil numai pentru un singur sistem de încălzire, fiind acordat doar pentru o singură locuinţă (pentru cea de domiciliu sau de reşedinţă), numai titularului contractului/convenţiei individuale încheiat/încheiate cu furnizorul și numai consumatorilor vulnerabili care nu deţin altă formă de încălzire, au fost de­bran­şaţi de la furnizarea energiei termice sau a gazelor naturale şi au contracte valabile de furnizare a energiei electrice (în cazul so­li­ci­tă­rii ajutorului pentru încălzirea cu energie electrică). Cererile se pot depune direct la se­diul primăriei sau pot fi transmise în for­mat electronic (e-mail primaria.vetel@gmail.com) ori prin poștă și ulterior vor fi semnate în original (adresă: sat Vețel, Strada Mihai Eminescu, nr. 256, Cod poștal: 337525). Vă așteptăm”, a afirmat primarul comunei Veţel, Ioan Hențiu (foto).

Venit mic, ajutor mare
Sprijinul de la stat pentru încălzirea lo­cu­inței în sezonul rece (noiembrie – martie) va fi plătit diferențiat în funcție de venitul me­diu lunar pe familie sau al persoanei singure, astfel: 100 la sută din valoarea de referință, dar nu mai mult decât consumul facturat, dacă venitul mediu net lunar este de până în 200 lei pe membru de familie/persoana sin­gură; 90 la sută, pentru un venit lunar net cuprins între 200,1 și 320 lei; 80 la sută, pen­tru un venit lunar net între 320,1 și 440 lei; 70 la sută, pentru un venit lunar net între 440,1 și 560 lei; 60 la sutăpentru un venit lunar net între 560,1 și 680 lei; 50 la sută, pentru un venit lunar net între 680,1 și 920 lei; 40 la sută, pentru un venit lunar net între 920,1 și 1.040 lei; 30 la sută, pentru un venit lunar net între 1.040,1 și 1.160 lei; 20 la sută, pentru un venit lunar net între 1.160,1 și 1.280 lei și
10 la sută, pentru un venit lunar net între 1.280,1 și 1.386 lei/2.053 lei (membru de fa­milie/persoană singură). Valoarea de refe­rință luată în calcul la stabilirea ajutorului de încălzire, în funcție de sistemul de încălzire utilizat, nu va putea fi mai mică de 250 lei/ lună la gaze naturale, 500 lei/lună la energie electrică și 320 lei/lună la combustibili solizi și/sau petrolieri. În cazul ajutorului pentru energie termică, valoarea de referință se va stabili lunar, în funcție de prețul local al energiei termice facturate populației. În plus, legea prevede și acordarea unor stimulente lunare, deci și în afara sezonului rece, pentru consumul de energie, gaze, combustibil sau lemne. Valoarea acestora variază între 30 și 70 de lei pe lună.

Un cămin cultural nou în satul Petreni

În urmă cu câteva zile, în satul Petreni, din comuna Băcia, a fost inaugurat noul Cămin Cultural, un obiectiv așteptat de comunitatea locală de multă vreme. Proiectul reabilitării căminului din Petreni a fost demarat de fostul primar al co­munei, Nicolae Panța, prin întocmirea do­cu­mentațiilor necesare obținerii avizelor pentru începerea refacerii și modernizării căminului, iar începerea lucrărilor și fina­lizarea acestora s-a făcut între 2016 și 2018 pe mandatul primarului actual al comunei, Florin Alba.
Noul cămin este modern și utilat conform standardelor europene, are o capacitate de peste 120 locuri, este compartimentat corespunzător desfăşurării atât a unor ac­ti­vităţi cultural-artistice (scenă, spaţii pentru artişti, vestiare etc.), precum şi pentru activităţi ce ţin de viaţa cetăţenilor: nunţi, botezuri, sărbători religioase, înmormântări etc.
Ceremonia de inaugurare a debutat cu o slujbă de sfințire a căminului ținută de preotul paroh al satului Petreni, David Totu. Primarul Florin Alba a prezentat celor prezenți la eveniment modul în care a fost reabilitat și modernizat căminul, precizând că acest lucru nu ar fi fost posibil dacă comuna nu ar fi dispus de toate utilitățile necesare: gaz, apă, canalizare realizate în timpul mandatelor celorlalți primari dina­in­tea sa. Florin Alba le-a mulțumit foștilor edili ai Băciei pentru contribuția adusă la dezvoltarea comunei în timpul mandatelor lor, oferindu-le fiecăruia câte o plachetă oma­gială și o diplomă de merit. A urmat apoi un deosebit spectacol folcloric sus­ți­nut de artiști de mare valoare ai cântecului popular românesc: Nicoleta Voica, Vasile Conea, Mariana Suciu, Viorica Brândușan, De­nisa Mureșan și Bogdan Firu. (A.Năstase)

Începe reabilitarea Incintei 1 a Cetății Devei

Lucrările de reabilitare a incintei 1 din Ce­tatea Deva, care cuprinde partea din vâr­ful dealului pe care este amplasat mo­nu­mentul istoric, încep săptămâna asta, am­pla­sa­mentul fiind predat vineri construc­to­rului.
Proiectul are o valoare de aproape 5 milioane de euro şi este finanţat din fonduri europene câştigate de Primăria Deva.

Turiștii vor putea vizita monumentul
„Am semnat ordinul de începe a lucrărilor şi am predat amplasamentul, astfel că de luni, 18 octombrie, se va putea începe orga­ni­zarea de şantier. Contractul de execuţie a fost câştigat de o asociere de firme ro­mâ­neşti. Estimăm că lucrările vor fi gata în toam­na anului 2023 sau chiar mai repede”, a de­clarat primarul municipiului Deva, Florin Oancea.
El a precizat că lucrările la incinta 1 se vor des­făşura fără ca turiştii să fie afectaţi în vreun fel, ţinând cont de amplasarea acesteia.
„Accesul turiştilor va permis în toată ceta­tea, mai puţin în zona şantierului. La finalul lucrărilor sperăm ca numărul vizitatorilor să crească şi mai mult, comparativ cu această perioadă”, a menţionat Florin Oancea.
Până acum, incinta 1, apreciată ca fiind cea mai importantă din Cetatea Deva, a fost închisă pentru public din cauza stării de degradare la care ajunseseră ruinele.
În prezent, din Cetatea Deva au fost re­a­bilitate incintele 2 şi 3, lucrările fiind finan­ţate, şi în acest caz, din fonduri europene nerambursabile în valoare de 38,4 milioane lei. Cele două incinte pot fi vizitate din anul 2016 şi au atras, în medie, peste 170.000 de turişti, pe sezon.
Majoritatea celor care urcă pe Cetatea Deva utilizează telecabina, administraţia lo­cală având în plan să schimbe această in­sta­laţie cu una nouă şi cu o capacitate de trans­port de 30 de persoane, aproape dublu faţă de posibilităţile de acum. (A.Năstase)

Luncoiu de Jos: Programul național de investiții aduce noi obiective

Magdalena Șerban

Programul național „Anghel Saligny” presupune investiții de 50 de miliarde de lei în comunitățile locale (în perioada 2021 – 2028), pentru realizarea de dru­muri, canalizări și infrastructură de gaze. Așa că primarul din Luncoiu de Jos, Călin Dud, nu avea cum să rateze o asemenea portiță de finanțare. A pregătit deja do­cu­mentațiile pentru depunere în ce pri­vește patru mari obiective cu rol major în strategia de dezvoltare.

Apă, drumuri, poduri, podețe și gaz metan
Alimentarea cu apă a satelor comunei rămâne prioritatea noastră pe care sub o formă sau alta chiar ne dorim foarte mult să o vedem realizată, în condițiile în care, așa cum am mai spus în nenumărate rânduri, oamenii trag apă din fântânile din gospodării, iar unii, care din pricina pânzei freatice nu au apă suficientă în fântână sau e mult prea încărcată cu diverse impurități (din cauza zonei miniere și a infiltrațiilor), vin la fântâna din preajma primăriei să ia câteva bidoane cu apă. Din nefericire, e una nepotabilă. Așa că prima pe listă este această utilitate. Apoi, urmează mo­der­ni­za­rea de drumuri comunale din localitățile apar­ținătoare, de la turnare de covor as­faltic și până la rigole de scurgere plus ceea ce situația tehnică va impune, în func­ție de areal și poziționare. Ce mai e nevoie la nivel local reprezintă mai multe punți (unii cetățeni și-au făcut singuri, așa cum au putut ei mai bine), podețe și poduri. Mai précis, pentru a creea linii de acces pie­to­nal și rutier am plănuit un pod la Podele, două la Stejărel, trei la Luncoiu de Jos și unul la Luncoiu de Sus. Iar deoarece că nu am primit nici un fel de răspuns pentru do­cu­mentația depusă pentru introducerea gazului metan pe fonduri europene neram­bur­sabile, în baza asocierii parafate cu ad­ministrațiile din Baia de Criş, Vălişoara, Ri­biţa și Băiţa, ne vom reorienta, apelând tot la acest program național de investiții și la oportunitățile pe care le oferă pe res­pec­tivul segment. Studiul de fezabilitate e ori­cum întocmit, deci doar necesită adaptare în funcție de cerințele impuse. Lemnul e scump, se găsește greu și devine pro­ble­matic când trebuie tăiat, transportat, depozitat, deci implică efort imens pentru oamenii în vârstă, de exemplu. Iar ca să le fie dat totul de-a gata, și plata e pe măsură. Deținem doar 300 de hectare de pădure și din rărituri abia reuşim să asigurăm lemnul de foc pentru instituţiile publice de la noi (sediu primărie, şcoli, cămine culturale etc). Nu în fiecare an ne-a ajuns, ci am fost ne­voiţi să şi cumpărăm. Prin urmare, soluția e gazul metan”, a argumentat Călin Dud (foto) primarul din Luncoiu de Jos.

Încă suntem în urmă
Potrivit estimărilor centrale, la nivel na­țional, 20.000 de kilometri de drumuri județene și 27.000 km drumuri comunale sunt nemodernizate, 29% dintre unitățile administrativ-teritoriale sunt fără rețele de apă, iar 57 % sunt fără canalizare. De ase­me­nea, 2.226 unități administrativ-teri­to­riale sunt fără rețele de distribuție de gaze naturale. Per ansamblu, nici Comisia Euro­peană nu se declară încântată de faptul că reţelele de apă şi canalizare din România nu sunt pe deplin dezvoltate și, din totalul de 2.057 reţele de canalizare, numai 1.260 sunt funcţionale la ora actuală.

Târgul de la Pui, cu restricții, dar plin de lume

Magdalena Șerban

În zi de sărbătoare creștină, de Sfânta Paras­cheva, la Pui a avut loc cel mai mare târg din județ, eveniment care de mult timp adună întreaga suflare a momârlanilor, a celor din Țara Hațegului, precum și a multor hu­ne­doreni și oaspeți din alte colțuri ale țării. Obiectivul principal râmâne negoțul, la care se adaugă plăcerea de a lua pulsul pieței.

S-au găsit de toate
Că a fost vorba de turtă dulce, de vată pe băț, de mici și virșli, de haine sau oale, în­căl­țăminte ori unelte pentru gospodărie, totul a fost la mare căutare. Administrația publică din Pui a mai bifat încă o ediție de succes, ducând mai departe tradiția strămoșilor și lă­sând lumea să se bucure de ceea ce înaintașii au practicat an de an, și anume participarea la vestitul târg de toamnă. În ciuda vremii capricioase, a frigului care nu prea te-a lăsat să stai locului, oamenii au plecat acasă încântați că au putut vedea care mai sunt prețurile la produsele agricole și mai ales cum se anunță finalul de an în ce privește acest sector. S-au spus glume, s-au schimbat pă­reri, s-a socializat și s-a bătut palma când cine­va nu a vrut să plece acasă cu mâna goa­lă. În fond, târgul de la Pui dă, oarecum, startul neoficial al perioadei de iarnă. Dar cu toate acestea, primarul de aici, Victor Stoica, are și un ușor gust amar. Și pe bună dreptate. “Din nou, au fost restricții în ce privește comer­cia­lizarea animalelor, neputând fi aduse la târg. În fiecare toamnă, lumea abia așteaptă aceas­tă manifestare, char și numai pentru a vedea cum se vând porcii pentru Crăciun, spre exemplu. Unii îi târguiau, din timp, dar iată că nu s-a putut nici acum să se cân­tă­rească astfel de lucruri până la urmă firești în viața oricărui gospodar. Târgul fără animale e ca un loc plin, dar pustiu. Totuși, participarea a fost una neașteptat de numeroasă pentru vremurile prin care suntem nevoiți să trecem, cu toții. Am respectat normele sanitare și de distanțare impuse de cadrul legal pentru a preveni răspândirea SARS-COV2 și am în­cer­cat, pe cât posibil, să nu stăm umăr lângă umăr. Sperăm ca la anul să ne recuperăm normalitatea și să revenim la viața de dinainte. Doamne ajută să se întâmple asta. Mulțumesc tuturor pentru participare, fie că s-a venit ca și cumpărător, fie ca vânzător ori simplu pasager”, a declarat primarul comunei Pui, Victor Stoica.