Campanie de reintegrare a cedrilor carpatini în comuna Buceş

Magdalena Şerban

În contextul în care în România, tăiatul arborilor a devenit sport naţional, în satul Stănija (comuna Buceş) a demarat o acţiune de reintegrare a cedrilor carpatini, cunoscuţi şi sub denumirea de zâmbri, iniţiativa aparţinând Asociaţiei LaMur şi administraţiei publice locale. Obiectivul acţiunii îl reprezintă menţinerea unui mediu curat şi sănătos.

Pentru cei de mâine
De curând, au fost plantaţi primii „zâmbri“ la sediul Asociaţiei LaMur din Stănija, precum şi la Căminul Cultural din aceeaşi localitate. Potrivit reprezentanţilor asociaţiei, se intenţionează ca pe viitor, zona comunei Buceş, ce cuprinde satele Stănija, Dupăpiatră, Tarniţa, Buceş, Buceş-Vulcan, Grohoţele, Mihăileni, să fie îmbogăţită cu cedri. „Cedrul este cel mai valoros arbore ce creşte în pădurile României. Datorită emanaţiilor uleiurilor volatile, ţine la distanţă bolile şi dăunătorii vegetaţiei unde creşte, răspândeşte o aromă deosebită şi ozonează aerul. Conurile şi seminţele reprezintă o bogată sursă nutritivă prin marele conţinut de substanţe necesare bunei funcţionări a corpului. Din punct de vedere energetic, dovadă stând cercetările cu diverse aparate contemporane sofisticate (biorezonaţă magnetică, fotografii kirlian, reflexograf sau diferite camere bioelectronografice de citire imagistică electro-fotonică), cedrul este un puternic emiţător biofotonic cu o foarte mare putere a aurei sale energetice. De aceea, el poate fi un valoros suport energetic pentru tot ce este viu în preajma sa. Ţinând cont că acest arbore are o durată de viaţă de circa 1.000 de ani, acţiunea noastră are în vedere, în special, viitoarele generaţii“, susţine Geanina Luminiţa Vatamanu, preşedinta Asociaţiei LaMur.

Expoziţie, muzică populară şi voie bună
Programul acestei acţiuni a implicat şi o expoziţie cu specific tradiţional. Dintre expozanţi, amintim pe Florica Sofroni – profesoară pensionară a Şcolii Populare de Arte, secţiunea ţesut/Cusut (a prezentat colecţia de o viaţă de motive vechi, populare, din zona Botoşaniului), Marinela Ilia – originară din Buceş, vicepreşedinta Asociaţiei LaMur, pasionată creatoare de costume populare din zona Buceş, Geanina Luminiţa Vatamanu, preşedinta asociaţiei, ceramist, precum şi Titi Trifescu – buceştean prin adopţie, pictură şi ceramică sculpturală. Cât priveşte partea artistică, cântecul popular a fost adus în actualitate de doi tineri acompaniaţi la acordeon de directorul Căminului Cultural, Viorel Luţesc. Este vorba de Raul Benea, un virtuos al saxofonului, şi Adrian Luţesc, care cântă la boantă. „În prima duminică din noiembrie, pe lună în creştere, sătenii au hotărât să pună în fiecare an cedri şi să transforme acest lucru în sărbătoare. Am marcat cum se cuvine acest deziderat al comunităţii. Am organizat o expoziţie, căreia i-au venit ca o mănuşă muzica tradiţională, ospăţul şi voia bună. Unul dintre principalii stâlpi de susţinere ai manifestării a fost familia Luţesc, căreia doresc să-i mulţumesc. De asemenea, ţin să mulţumesc conducerii asociaţiei pentru întreaga implicare şi aş vrea să cred că putem deveni un exemplu pentru alte comunităţi. În primăvară vom planta încă 1,3 hectare cu cedru”, a afirmat Traian Achim, primarul din Buceş, care a dat startul campaniei, plantând primul cedru. De altfel, o acţiune similară a conducerii locale s-a mai înregistrat şi cu ani în urmă, atunci fiind plantaţi salcâmi pe o suprafaţă de 5,5 hectare.