Cafeaua (continuare)

Simona Timofte

Începuturile cafelei se află undeva pe continentul african, într-o zonă a Etiopiei cunoscută sub numele de Kaffa… de unde probabil i se trage şi numele.
Dacă e să cercetăm puţin trecutul ei, am putea vedea că Avicenna (anul 1.000 d.H.) folosea cafeaua ca medicament pe pacienţii lui. Războinicii triburilor est-africane foloseau o pastă formată din grăsime animală amestecată cu boabe crude de cafea pentru a avea energie în timpul luptelor iar etiopienii preparau un fel de vin din boabele de cafea, prin fermentarea în apă a boabelor uscate. Şi atunci se pune întrebarea: dacă din vechime se folosea chiar pe post de medicament, de ce să nu consumăm şi noi câte o ceaşcă de cafea de câteva ori pe zi, ţinând cont şi de mulţimea de beneficii pe care ni le aduce această băutură atât de necesară pentru unii? Pentru că noi nu ştim când să ne oprim… ar fi răspunsul. Pentru că nouă, când începe să ne placă foarte mult ceva, tindem să facem excese, şi, aşa cum am mai spus, excesele din orice dau dependenţă şi ne pot îmbolnăvi pe termen lung. Şi-apoi, noi nu folosim cafeaua când avem nevoie (lipsa de energie din cauza somnului puţin sau a oboselii, pe post de medicament în boală sau pe post de băutură  la ocazii – ca strămoşii noştri), noi o folosim tot timpul, din plăcere, în cantităţi industriale. „Nici nu pot gândi până nu îmi beau cafeaua“ – iată o frază des întâlnită la dependenţii de cafea. Mulţi sunt convinşi că trebuie să bea cafeaua, dimineaţa, pe stomacul gol, pentru a se trezi mai rapid, dar şi pentru a-i ajuta la reglarea tranzitului intestinal. Nimic mai greşit.

(Informaţii suplimentare şi programări la tel. 0741-087.588 sau la Cabinet nutriţie Simona Timofte, Deva, Piaţa Victoriei, clădirea IPH, camera 8, parter)