Buceș, comuna cu cea mai lungă rețea de fibră optică din județ

Magdalena Șerban

Într-o lume a digitalizării, când totul se mișcă rapid și cei fără conexiune la Internet s-au dovedit neputincioși mai ales în timpul pandemiei, primarul din Buceș, Traian Mărcuș Achim (foto), vrea lucruri esențiale pentru comu­nitatea sa, de altfel indispensabile tra­iului actual.

Asfalt, la fiecare poartă
„Dezideratul meu este să fie asfaltat la fiecare poartă, iar în fiecare gospădărie să existe fibră optică trasă. Doar atunci putem să spunem că am devenit o comună europeană. Deja, circa 85 la sută din partea de infrastructură este realizată, iar în urma celor două proiecte depuse pentru accesarea finanțării prin Programul Național de Investiții ((Anghel Saligny)), se va ajunge ca dorința să se transforme în realitate. Cât privește fibra optică, toate localitățile aparținătoare au acoperire încă din 2021, mai puțin un cătun, adică 27 de case. Urmează să ne ocupăm și de acestea. Toată lumea care își dorește poate să beneficieze de Internet. Există 10 kilometri de rețea de canalizare în zona centrală a comunei (Stănija și Buceș) și 39 de kilometri de rețea de apă (trei surse distincte de alimentare: Buceș-Vulcan, Stănija și Tarnița). Deși era ideal să implementăm în fiecare localitate ambele utilități, e im­posibil, deoarece avem un relief muntos și cu grad mare de dificultate în privința tuturor lucrărilor, de la apă-canal, la asfaltare și așa mai departe. Ne gândim și la alte variante poate de comasare a gospodăriilor sau în regim individual, pentru a sprijini cetățenii în vederea introducerii unor fose septice. În cazul unui cătun, în ultimii cinci ani oamenii s-au confruntat cu secarea izvoarelor din pricina secetei și a modificării pânzei freatice, precum și a diverselor schim­bări cu care se confruntă multă po­pulație, nu doar cea de la noi. Așa că am făcut stație de pompare și apa ajunge la 5 kilometri de casele respective”, susține Traian Mărcuș Achim, primarul comunei Buceș.

Drumuri dificile
„Totodată, s-a reușit modernizarea drumului național (peste 14 kilometri străbat comuna noastră). Sunt două drumuri județene pe teritoriul nostru (DJ 742A și DJ 705) care sunt modernizate și ele. Noi avem în execuție moder­ni­zarea unui drum de exploatație agricolă, demersul (un milion de euro) fiind câștigat din fonduri europene, prin Agen­ţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR). Avem o școală primară la Dupăpiatră și una cu clasele I-VIII la Buceș, iar transportul elevilor de face cu trei microbuze. Recent, prin Inspec­to­ratul Școlar al Județului Hunedoara am solicitat trei microbuze noi, electrice. Ținând cont că se fac 178 de kilometri pe zi pentru a se acoperi rutele școlare, iar vechimea microbuzelor actuale e una con­siderabilă, e momentul să fie înlo­cuite nu doar pentru confortul copiilor, ci mai ales pentru siguranță. Să nu uităm că drumurile implică curbe, circulat în pantă, deci nu sunt line, iar iarna intervin și alte provocări. De asemenea, am de­pus prin Administrația Fondului pentru Mediu documentația pentru două puncte de încărcare electrică. Unul va fi amplasat în centrul de comună (pentru a deservi localnicii, vizitatorii și pe oricine are nevoie) și celălalt la școală. Abia acum începe piața autovehiculelor elec­trice la noi în țară și fără stații, vom fi privați de investiții viitoare (va fi una din­tre condițiile de eligibilitate). Moder­ni­zarea luminatului public, materializată prin Programul Național de Dezvoltare Locală, a fost parcursă aproape integral (mai puțin două cătune), vechile lămpi fiind înlocuite cu unele moderne (pe bază de LED), cu consum redus. Din bu­getul local vom face asta și pentru cele 32 de case rămase fără. Totodată, am reușit ca din economiile făcute ani la rând să modernizăm sediul primăriei. Avem doar 11 angajați (deci fond salarial redus), am strâns cureaua cheltuielilor la maximum și am eficientizat activitatea administrativă. Doar așa am reușit să fa­cem o primărie care să arate și să func­ționeze corect”, explică primarul din Buceș, Traian Mărcuș Achim. Mai tre­buie adăugat că din 2004, aici s-au concretizat nu mai puțin de 12 proiecte cu sursă externă de finanțare. Asta se transpune în milioane de euro. Cert este că în special datorită modernizării dru­murilor și introducerii rețelei de Internet, au fost cumpărate aproape toate casele care până mai ieri erau nelocuite și terenuri pe care se vor ridica construcții noi. Pericolul depopulării a rămas astfel o amintire.

Cea mai bună veste: exproprierile!
De departe însă cea mai așteptată noutate este că printr-o Hotărâre de Guvern emisă recent, a fost aprobat am­plasamentul și se declanșează proce­durile de expropriere a celor 142 de imo­bile proprietate privată vizate prin co­ri­dorul lucrării de utilitate publică de in­teres naţional, mai exact barajul de la Mihăileni. Suma necesară este de 219.981 de lei şi se alocă de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Mediului, pe anul 2022. De amintit că valoarea to­tală a investiţiei este de 167,88 milioane de lei, iar lucrările au fost începute în 1987. Obiectivul este unul major. „Pe lângă asigurarea necesarului de apă, prin acumularea Mihăileni se va putea pro­duce energie electrică de 1,2 GW/an și se vor atenua în mod semnificativ vii­turile din lunca Crişului Alb, pe sectorul Mihăileni – Vața. În cifre vorbind, Acu­mu­larea Mihăileni va proteja de inundații: 16.845 de locuitori, 414 gospodării, 2.000 ha teren agricol, 36 km drumuri și 45 km de cale ferată. „Românul are o vorbă care de fiecare dată ne amintește de înțelepciunea din popor: am așteptat-o ca pe pita caldă. La fel s-a întâmplat și în cazul nostru. Am tot sperat că dacă nu azi, măcar mâine, se va da o Ordonanță. Acum contează că în sfârșit lucrurile s-au repus în mișcare”, a încheiat edilul local.