Borsec, staţiunea celor mai cunoscute ape minerale

Staţiunea Borsec se află la 26 km de Topliţa, în judeţul Harghita, pe Drumul Naţional 15 care duce spre Piatra Neamţ. Înconjurat de Munţii Bistriţa, Munţii Călimani, Munţii Gurghiu şi Masivul Ceahlău, oraşul este situat la o altitudine de 900 m.
Borsecul, prin aşezarea geografică, aparţine climatului subalpin de depresiune. Variaţiile mici de temperatură, vânturile puţine, puritatea aerului, bogăţia în ozon sunt caracteristicile binefăcătoare ale climatului specific Borsecului, însoţite de un bioclimat de tip montan, tonic, stimulent şi cu aeroionizare preponderent negativă, puternic sedativă, ce permite alternanţe de tratament cu agenţi fizioterapeutici, băi de soare şi de aer ionizat.
Scurt istoric
Borsec este amintit prima oară într-un document din 1700, sub numele „câmpul Borsecului“. În acelaşi timp, reiese dintr-un document de judecată, din 1745, că în această perioadă au înfiinţat la Borsec, locuitorii Scaunului Gheorgheni, mai multe case de băi şi capele.
Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, se construiesc primele băi. Tot în această perioadă se pune un accent deosebit pe infrastructură, astfel se construiesc multe vile, se amenajează străzile şi aleile, apare iluminatul public, (iniţial cu seu de oaie), se începe construirea drumului spre Topliţa peste masivul Creangă.
Oficializarea turismului balnear are loc în anul 1918, când ia fiinţă prima întreprindere balneară, a cărei sarcină primordială a constituit-o ştergerea urmelor Primului Război Mondial şi refacerea infrastructurii staţiunii. Cel mai mare revirement se constată în perioada interbelică – atunci se construiesc majoritatea vilelor, continuând acelaşi stil arhitectonic cu minunatele dantelării din lemn.
După naţionalizarea din 1948, a fost începută construirea pavilionului central, iar în 1953 au construit o staţiune de îmbuteliere nouă, modernă şi au introdus în Borsec linia căii ferate înguste, care s-a întins atunci numai până la Capu Corbului, iar după aceea au construit viaductul, care traversează depresiunea.
Izvoarele de ape minerale
În Borsec există peste 15 izvoare de apă minerală carbogazoasă naturală, având compoziţie chimică apropiată, stabilă în timp şi debite variabile. Dintre acestea, sunt cinci izvoare a căror apă se îmbuteliază.
Apele izvoarelor sunt foarte bune în afecţiuni ale sistemului circulator, afecţiuni ginecologice, afecţiuni neuritice, diferite boli ale rinichilor, afecţiuni ale sistemului endocrin, diabet şi altele. Se pot face cure interne prin consumul direct a apei minerale, masaje hidroterapeutice, electroterapie, mofete.
Posibilităţi de cazare
Staţiune de renume, Borsec dă turiştilor posibilitatea de a alege dintr-o largă ofertă a unităţilor de cazare, pe cea care este pe placul lor. Există aici numeroase hoteluri, pensiuni şi vile unde turiştii îşi pot petrece vacanţa sau un sejur.
Atracţii turistice
– Şapte Izvoare, aflate la circa 1.500 m de centrul staţiunii. Denumirea vine de la numărul izvoarelor care alimentează staţiunea cu apă potabilă. Distanţa până la acest obiectiv se parcurge în aproximativ o jumătate de oră.
– Poiana Zânelor şi „Cariera de travertin“, situate la cca 400 m de centrul staţiunii, distanţa putând fi parcursă într-un sfert de oră.
– Grota Urşilor (situată la circa 1.200 m faţă de centrul staţiunii), un ansamblu de goluri adânci formate prin fenomenul de eroziune naturală a rocilor sub acţiunea apelor de infiltraţie (fenomen carstic).
– Peştera de Gheaţă. Este o adâncitură întunecoasă între două stânci separate tot prin eroziune ca şi Grota Urşilor, de aceeaşi spectaculozitate şi măreţie.
– Cetatea Bufniţelor, aflată la circa 2.500 m de centrul staţiunii, pe o pantă abruptă şi înaltă. Aici pot fi vizitate ruinele unor construcţii militare din primul Război Mondial.
Pârtiile de schi
Zona pentru schi a fost inaugurată în anul 2010 şi este formată din trei trasee: Pârtia Prichindel, Pârtia Speranţa şi Pârtia Soarelui, deservite de un teleschi monopost, care suportă un trafic de 720 de persoane pe oră, o maşină de bătut zăpada şi tunuri de zăpadă.