BÂRFE, ZVONURI, ADEVĂRURI

Banul cumpără orice, chiar şi superioritate în faţa legii. Gurile rele spun că un om de afaceri, un evazionist notoriu, care şi-a făcut palate din în­şelat bugetul de stat, ar fi scăpat cu faţa curată după ce şi-a sechestrat, bă­tut, umilit şi ameninţat un angajat. Respectivul ar fi trebuit să înfunde puş­căria, dacă nu pentru tunurile date, măcar pen­tru că a acţionat ca un interlop veritabil şi a ne­norocit un om. Din pă­cate a scăpat şi de data aceasta datorită banilor. Bârfitorii spun că in­di­vi­dul a reuşit să ”îmbu­ne­ze” vreo doi magistraţi pen­tru a-i uşura scă­pa­rea la judecată. Cum fap­tele erau grave şi la vre­mea respectivă oripi­la­seră opinia public, indivi­dul nu putea fi albit dintr-o dată. S-a găsit în schimb soluţia folosită în multe cazuri în care VIP-uri din regiunea cu lămpaşe erau incriminate, res­pec­tiv lungirea verificărilor şi a reverificărilor.

Tot mai des se aude că într-o urbe din sudul ju­deţului organul însăr­ci­nat cu ordinea şi liniştea publică nu-şi mai poate face datoria. Gurile rele spun că doi şefi ai pur­tă­torilor de caschetă au fost nevoiţi să-şi caute un loc de muncă, să nu se mai ciondănească în per­manenţă cu şeful urbei. Ultimul dintre ei a stat foarte puţin la conducere după ce a văzut că i se cere în permanenţă să as­cundă mizeria sub preş. Cum este cunoscut ca un individ ce nu se prea las călcat în picioare şi-şi face treaba, omul n-a vrut să cedeze şi şi-a că­u­tat refugiu pe o funcţie mai mică într-o altă urbe. Supărarea mare a fost când i s-a spus în faţă că una dintre atribuţiile sale este de a-i urmări pe contracandidaţi, că aşa a fost înţelegerea cu unul dintre şefii de la centrul judeţului. Cum nu se pu­tea pune cu politicul, bâr­fitorii spun că omul a decis să facă un pas în spate şi să-şi facă me­se­ria în linişte într-o circă situată la polul opus al regiunii.