BÂRFE, ZVONURI, ADEVĂRURI

Vorbesc gurile rele că s-a rupt lanțul de iu­bire între o duduie și un edil. Oamenii răi mai șușotesc pe la col­țuri că a fost scandal mare între cei doi, din motive profesionale, nu de altă natură, să ne înțelegem. Se pare că, după ce respectiva a făcut lucruri foarte bune la locul ei de mun­că, a plecat din cauză că nu se mai putea înțelege cu șeful său. Cică cei doi erau în pragul bătăii, așa de mult s-a degradat re­la­ția de muncă între ei. Femeia s-a supărat că a muncit mult și nu era apreciată, iar șeful voia altceva, ceea ce nu se putea, anunță câr­cotașii. Și, uite așa, s-a mai distrus o cola­bo­rare foarte bună.

Un tinerel ajuns într-o primărie doar că îl are pe tatăl său ceva șef nu numai că freacă men­ta pe acolo, dar are și tupeu băiatul. Că dacă ar fi fost angajat cu concurs și pe bune nu și-ar fi permis să se comporte cu contri­bua­bilii ca și cu sclavii. Omul nostru, poves­tesc zvonerii prin târg minte de îngheață ape­­le. El minte și după ce i se pun pe tavă do­cumente care arată că ascunde adevărul și vorbește prostii! Da, așa s-a ajuns la insti­tu­ția cu pricina, ca pilele să dicteze și să facă ce vor pe acolo. Nu de alta, dar se cam calcă în picioare atâtea pile și asta nu poate decât să se întristeze.