BÂRFE, ZVONURI, ADEVĂRURI

Pădure fără uscături nu există, zicală ce descrie întocmai situația dintr-o in­stituţie din sudul jude­țu­lui. Dovada este un in­ci­dent care a lăsat cu gura căs­cată pe păgubit. Gurile rele spun că omul, un biș­nițar cu notorietate, a adu­nat la saltea o colecție se­rioasă de podoabe, dar și bănuți nefiscalizați ori alte valori. Hoții au aflat de ave­rea lui pusă la ciorap și i-au făcut o vizită. Bârfitorii spun că n-au avut mult timp de zăbavă, deci au luat doar ce a fost ușor de găsit și le-a căzut în mâini, dar tot au făcut o pagubă babană. Bișnițarul s-a dus la instituție ca să ceară aju­tor în prinderea hoţilor, dar a rămas cu gura căs­cată. Cei cărora le ceruse ajutor i-au solicitat, la rân­dul lor, probe, documente doveditoare că a avut bu­nu­rile, tot ceea ce păgu­bi­tul nu avea. Rămas fără cuvinte, bișnițarul i-a înju­rat printre dinți și dus a fost, că doar nu era să se bage singur în necaz. A preferat să-i lase pe lu­crători la căldurică și să-și caute singur hoții.

Un interlop din regiunea cu lămpașe este un ade­vă­rat privilegiat al sorții. Omul este protejat de toa­tă comunitatea mai ceva ca un ou de aur, iar câr­co­tașii spun că toți cei care-l acoperă o fac de teamă. Că vecinii și locuitorii car­ti­e­rului se tem să se pună rău cu pușcăriașul este de înțeles. Nu este de înțeles de ce și autoritățile fac exact același lucru. Bârfi­torii spun că individul im­pli­cat în mai multe fărăde­legi, recent sosit acasă de la facultate, ar trebui săltat și retrimis la reeducare pentru că din prima zi de libertate a făcut victime. Și-a băgat un rival în spital, și-a chemat ”protejatele” și le-a pus la ”muncă”, dar mai ales a redeschis ”ma­ga­zinul” cu tot ce-i aduc cior­ditorii. Cârcotașii spun că individul se bucură de libertate în continuare pen­tru că unora le dă pa­rtea iar pe cei pe care nu-i are prieteni îi amenință.

­