Vorbesc gurile rele prin târg că un candidat la o primărie se şi vede cocoţat pe fotoliu şi împarte deja posturile din instituţie. Zvonerii de serviciu susţin că omul nostru face promisiuni deşarte, iar oamenii din comuna respectivă ar trebui să afle că mincinosul de candidat le promite posturi bine plătite, posturi care în prezent nu există şi, mai mult ca sigur nu vor exista nici în viitor. Dar, disperat să obţină un scor bun la alegerile locale, respectivul candidat se duce din poartă în poartă şi le spune oamenilor că sigur ajunge primar şi îi va angaja la primărie. Unii mai pun botul la asemenea minciuni şi spun că îl votează pe omul nostru. Nu ştiu, săracii, că el a promis la jumătate din comună că o angajează la primărie.
Susţin cârcotaşii pe la colţuri că un afacerist abonat la banul public a rămas tot şmecher, aşa cum îl ştia, de fapt, toată lumea. Cică omul nostru s-a gândit, acum, când se termină mandatele aleşilor locali, să îi ducă cu vorba pe cetăţenii unei comune din judeţ. Respectivul de care vorbim s-a trezit minţind cu nonşalanţă, spunându-le oamenilor că nu poate să repare un drum, deoarece şefii cei mari nu i-au trimis comanda necesară unor asemenea lucrări. Numai că adevărul este cu totul altul, comanda i-a fost transmisă, doar că afaceristul de care vorbim se face că nu o vede. Iar din tot acest război nu iese nici el şi nici şefii în pierdere, ci doar cetăţenii, ca întotdeauna.