BÂRFE, ZVONURI, ADEVĂRURI

Un purtător de chi­piu, spun gurile rele că are o pasiune bolnavă. Își bate nevasta de o usucă fără un motiv, doar din pură plăcere sau din cauză că, în timpul cât era activ, a fost bătaia de joc a co­legilor și sub­or­do­na­ților săi. Zvonarii spun că ultima corecție lu­ată de femeie a dus-o pe patul de spital. Tot bârfitorii ne spun că mul­tă vreme femeia n-a avut curaj sau n-a putut face mai nimic, că nimeni nu o băga în seamă, așa că trebuia să îndure pumnul bă­tă­u­şului. Cei care ar tre­bui să o ajute erau sub­or­donaţii soţului ei, dar lucrurile s-au schimbat acum. Niște tinerei ajunși în serviciu, fără să știe de gradele bă­tă­ușului, la o inter­ven­ție i-au făcut raport bă­tăușului și l-au pus pe drumuri pentru cinci zile.

Cine-l protejează și cât o să-i mai țină par­tea? Gurile rele spun cu tărie că un individ ne­spălat, analfabet și puțin bolnav cu capul, plin de dosare și fă­ră­delegi, este asmuțit și protejat de niște re­pre­zentanți ai statului. Cei vizați de funcționarii statului sunt agasați și reclamați în per­ma­nen­ță de către „săgea­ta” lor, iar în urma așa-ziselor reclamații că­ro­ra ei le dau curs cu „ce­leritate” se iau măsuri. Scapă cine cotizează, spun bârfitorii, dar nu doar reclamagiului, ci și celor care-l folosesc. De ani de zile se în­tâmplă acest șantaj, iar cei care ar trebui să pună capăt fără­de­le­gilor se fac că nu văd.