BÂRFE, ZVONURI, ADEVĂRURI

Vorbesc gurile rele că un personaj din zo­na noastră l-a pus pe un amic să-i cumpere mai multe proprietăți, ca să nu bată la ochi și să zică lumea că omul a furat și are acum mai mulți bani ca mulți alții. Zvonerii de serviciu po­vestesc pe la colțuri că respectivul a strâns o avere considerabilă, dar nu a trecut-o pe soție sau rude, ca să nu bată la ochi și să se trezească omul cu niște controale inco­mode. Mai ales că are destui dușmani, care-i urmăresc fiecare pas. Cârcotașii spun că omul e și bucuros, că are mulți bani, dar și stresat din cauza lor.

Povestesc zvonerii prin târg că o direc­toare este reclamată non-stop de către ce­tățenii care vin în con­tact cu ea, deoarece le vorbește foarte urât. Oamenii, mai amărâți, sunt nevoiți să suporte toate urletele șefei de care vorbim, care îi jig­nește și se poartă cu ei de parcă ar fi o dic­tatoare.
Duduia, spun gurile rele pe la colțuri, e re­calcitrantă și asta o pot dovedi oamenii, care au ajuns să o filmeze și să o facă „vedetă” pe rețelele de socializare. Cârcotașii șușotesc că, cu toate acestea, ni­meni nu mișcă un de­get să o schimbe pe șefa noastră. Oare cât mai trebuie să îndure oamenii jignirile ei?