BÂRFE, ZVONURI, ADEVĂRURI

Zvonerii dau ca si­gură informația cum că într-o instituție e un șe­fuleț pus de băieții cu ochi albaștri. Omul își face datoria foarte bine. Gurile rele susțin că respectivul por­neș­te aparatul de în­re­gis­trat imediat ce se des­chide ușa biroului său. Seara, acasă, se dis­trează ce debitează cei care îi trec pragul. Și omul scrie notele de in­formație râzând. Câte solicitări de prost gust cer oamenii, de te doa­re capul când citești notele cu pricina!. Câr­cotașii povestesc că omul nostru, extrem de atent cu sarcinile ce i-au fost trasate, a uitat să oprească înregis­tra­rea când a venit la el la birou o rudă de-a sa. Dar, asta este, fiecare plătește pentru ce face.

Așa spun gurile rele, că unii votează nu după cum judecă ei, cu min­tea lor, ci după cum le spun amanții. Cică o duduie de la noi s-a pus pe lămurit lumea că unul dintre cei doi can­didati la prezidențiale este mai bun și e musai să fie votat. Asta, după ce amantul ei i-a trans­mis că, dacă nu-l vo­tea­ză pe respectivul, să nu-l mai caute la Capitală. Așa pro­ce­dea­ză unii votanți, sus­țin zvonerii de serviciu. Dă ordin amantul, re­zol­vă duduia. Vă dați seama ce bolnavii sunt unii? Și, din păcate, mai dețin și funcții im­por­tante în administrația pu­blică locală.